Turismul şi ariile protejate din SUA

Centrul pentru Arii Protejate al Universităţii de Stat din Colorado, SUA, a organizat, în perioada 06-22 septembrie 2018, un seminar privind planificarea şi managementul turismului în ariile protejate. O temă încă necunoscută în profunzime şi, probabil, de aceea neînţeleasă în Republica Moldova. Am avut şansa să reprezint Mişcarea Ecologistă din Moldova în cadrul acestui curs de instruire şi să învăț de la specialiști, practicieni cum sunt administrate ariile protejate în SUA, în ansamblu, astfel încât să fie asigurate valorificarea, dar și protecția resurselor, în același timp.

Turismul şi ariile protejate din SUA
Punct de belvedere, Parcul Na unct de belvedere, Parcul Naţional Rocky Mountains. Foto: Elena Scobioală

Organizare impecabilă
Formatul seminarului mobil a presupus deplasarea în ariile protejate de pe teritoriul a patru state din SUA (Colorado, Wyoming, Montanta și Dakota de Sud). Peste 3200 km parcurși timp de 17 zile, perioadă în care 27 de participanţi din 20 de ţări din America Latină, Africa, Europa și Asia au învăţat prin discursuri, lecţii în clasă, vizite în teren (multe și diverse), discuţii în grup despre felul în care sunt valorificate ariile protejate, precum parcuri, păduri, și alte terenuri publice din SUA în scop turistic. În afară de informaţia de calitate pe care am primit-o cu toţii, a fost și o lecţie de profesionalism și atitudine responsabilă faţă de participanţi, din momentul depunerii dosarului de participare și până în momentul revenirii acasă. A fost o comunicare eficientă între organizatori, parteneri de curs și participanţi.

Cascada de jos a râului Yellostone, Marele Canion al Parcului Na ascada de jos a râului Yellostone, Marele Canion al Parcului Naţional Yellowstone. Foto: Scobioală Elena


Câteva principii de urmat, în general
Gândirea critică și înţelegerea profundă a problemelor sunt elemente esenţiale în orice proces de organizare, inclusiv în administrarea ariilor naturale protejate. Doar intrând adânc în esenţa lucrurilor pot fi identificate problemele reale, cauza apariţiei acestora și respectiv soluţii adecvate,
adaptate fiecărei situaţii în parte, fie că vorbim despre modalitatea de gestionare a deșeurilor în arealul parcurilor sau pădurilor, creșterea numărului de vizitatori și respectiv a presiunii turismului asupra resurselor naturale, comportament neadecvat și iresponsabil al turiștilor etc.

Analiză, dar nu atât de multă încât să paralizăm lucrul, de la prea multă chibzuială deseori se trage stoparea proceselor care ar trebui să ajute la evoluţie și creștere. Avem tendinţa să preluăm practici și modele mentale uneori depășite de timp și de condiţii, care ne ţin încătușaţi și nu ne permit să evoluăm, să fim liberi în gândire.

Respect și responsabilitate faţă de bogăţiile naturale. Da, mulţi ar spune că o societate care bate recorduri la consumerism, exploatare a resurselor și poluare nu are ce să ne înveţe pe noi. Totuși, americanii își iubesc parcurile – autorităţi, agenţi economici, simpli cetăţeni. Dovada – infrastructură care protejează resursele, condiţii pentru animale ca să se dezvolte, iar vizitatorii acestor areale protejate sunt pur și simplu încântați.

Un cult al naturii. Oamenii merg să se regăsească în natură. Familii cu copii, mici, foarte mici, în rucsac purtat pe spatele părinţilor, explorând munţii și admirând viaţa sălbatică. Știaţi că societatea modernă suferă de tulburări care ne afectează sănătatea mentală și cea fizică, tulburări cauzate de deficitul de comunicare cu natura? Rezultatul - depresii și multe acţiuni necugetate.

Balanţă între conservare și valorificare. Greu de menţinut, dar nu imposibil. Echilibru între dorinţa de a conserva și a proteja natura și necesitatea de a crea noi oportunităţi de a cunoaște și de a interacţiona cu natura, dar și de creștere economică. Menţinerea acestei balanţe la un nivel care să avantajeze resursele naturale, depinde în mare măsură de autorităţi, care trebuie să creeze un cadru legal menit să reglementeze, să ofere instrumente de împuternicire și în același timp să nu stopeze dezvoltarea. Atenţie! Contractele de arendă a pădurilor pentru o perioadă de 49 de ani, în pretinse scopuri de dezvoltare a spaţiilor de recreere și turism, nu se încadrează defel în această abordare.

Întrebări. Întrebări pe care trebuie să ni le punem și să le punem. De ce? Cum ne va influenţa pe noi, dar pe copi-i noștri o decizie ce se referă la resursele naturale, de exemplu cea de a construi hidrocentrală pe Nistru? Întrebarea de ce ar trebui să fie la ordinea zilei. 

Vedere a Parcului Na edere a Parcului Naţional Grand Tetons. Foto: Scobioală Elena

 

Despre arii protejate
Incomparabile resursele de care dispune SUA. Parcuri naţionale unde găsești 2/3 din gheizerele de pe globul pământesc, vulcani noroioși, ape termale, milioane de hectare de arii protejate cu păduri, munţi de tot felul (stâncoși, împăduriţi), cascade, lacuri glaciare, formaţiuni geologice, peșteri, o abundenţă de floră și faună, peisaje de poveste, locuri legendare. SUA cucerește. SUA este clar ţara parcurilor naţionale. Americanii din SUA apreciază resursele de care dispun și se mândresc cu ele. Le protejează. Le apără. Au și ei braconieri, dar presiunea pe care o pune societatea este cu mult mai mare decât indivizii care nu au nimic sfânt pe lume.

Oamenii se trezesc la 4 dimineaţa pentru a bate cale lungă și pentru a ajunge să vadă cu luneta, la depărtare de 2 km, un lup, sau un urs, sau un vultur. Câtă bucurie poate să aducă o vietate văzută în sălbăticie.

Viziune. În tot ar trebui să existe viziune. Cum să dezvolţi și să promovezi ceva despre care nu știi și nici măcar nu-ţi pui întrebarea pentru ce se face și încotro va duce, care va fi rezultatul, care sunt principiile de urmat, ce metode vor fi folosite și de fapt, care este sensul acestei acțiuni...

Informaţie. Informaţia este cheia succesului, iar o informaţie calitativă, clară și prezentată accesibil este deosebit de importantă pentru a promova, dar și pentru a educa spre a proteja. Informația este un instrument important de protecție a resurselor naturale. Ilegalitățile și marile distrugeri se fac acolo unde societatea nu-și cunoaște potențialul. Ce fel de instrumente avem la dispoziție? Multe și elementare, dar care la noi nu există: centre de vizitare – interesante, interactive, cu filme, desene, cu exponate pe care ești invitat să le pipăi, să le cunoști, să le înțelegi.

Semnalizare. Panouri de informare, broșuri, hărţi, etc. Cât mai multă informație.

Gunoi. De mirare. Dar la infrastructura impecabilă, nu prea există urne de gunoi. Poartă gunoiul cu tine până la locurile special amenajate și nu lăsa urme. Iată așa o abordare. 

Zonare clară. Pentru că trebuie să protejăm, dar și pentru că trebuie să oferim acces. Iar oamenii trebuie să știe unde au voie și unde nu au voie să  intre.

Poteci curăţate. Locuri de campare pentru toate gusturile. Amenajate, sălbatice.

Management adaptiv. Nu există reguli universale. Fiecare situaţie în parte se analizează, se monitorizează. Deciziile se iau pentru că se știe exact, nu pentru că se presupune.

Delegarea responsabilităţilor. Dacă tu ca stat nu poţi face faţă lucrurilor, lasă-i pe cei care vor și se pricep să facă acest lucru. Oferă instrumente legale, în favoarea resurselor naturale, pentru ca agenţii economici să poată să dezvolte regiunea.

Lucru în echipă – în instituţii și între instituţii. Oamenii se ajută. Pentru că se știe că dacă vom lucra împreună, vom atinge rezultate bune, împreună. Oamenii se completează, nu își pun piedici unii altora.

Durabilitate - o! da, în sensul cel mai direct al cuvântului. Lucrurile se fac în așa fel încât să dureze – infrastructura trebuie să fie pentru oameni, lucrările să nu coste mult, să nu dis- trugă resursele naturale, să implice comunitatea locală, să se transmită din genera- ţie în generaţie.

Profesionalism. O școală și trei ani de mers prin cori- doarele universităţii ... nu ţine. Studiu profund, mult, ani de zile. Atitudine seri- oasă faţă de lucru. Instruire continuă.

Perfecţionare, la modul cel mai serios.

Izvorul termal Grand Prismatic, zvorul termal Grand Prismatic, Parcul Na arcul Naţional Yellowstone. Foto: Scobioală Elena

Câteva concluzii
În R. Moldova avem peste 300 de arii protejate amplasate pe o suprafață de peste 150.000 ha. Știaţi? Nu, multă lume cu siguranţă nu cunoaște acest lucru. Rezervații naturale, peisagistice, monumente ale naturii, monumente hidrologice, un parc național, etc.. Avem nevoie să le cunoaștem, să le protejăm și să le valorificăm responsabil.

Ce este de făcut? Să asigurăm vizibilitate prin informaţie argumentată știinţific, prezentată atractiv. Infrastructură simplă și accesibilă. Planuri de management. Obligatoriu. Fezabile și conform resurselor de care dispunem și necesităților pe care le avem. Instruire. Profundă și continuă. Cadru legal, care să protejeze și să ajute întru dezvoltare. Și în final, o societate mai responsabilă, comunități locale care-și iubesc, promovează și protejează mediul înconjurător.

Fotografie de grup, Parcul Naţional Rocky Mountains

 

Elena SCOBIOALĂ

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 320