Devino Patron!

S.O.S! Căutăm mormintele deputaţilor unionişti din Sfatul Ţării

S.O.S! Căutăm mormintele deputaţilor unionişti  din Sfatul Ţării

„…Chiar dacă unioniştii noştri basarabeni n-ar mai fi făcut nimic de la 1918 încoace, totuşi, actul lor i-ar fi trecut în analele istoriei, ca pe unii ce-au ascultat de glasul conştiinţei naţionale, dând primul semnal de rezidire a României întregite.

Ca oameni, au putut avea şi ei greşeli. Ca oameni politici, chiar şi păcate. Dar pentru istoria noastră naţională ei rămân stâlpii unui act de eroism.” 

(Vasile Ţepordei, „Ne părăsesc bătrânii”, articol scris cu prilejul morţii lui Ion Inculeţ, ziarul “Raza”, 30 noiembrie 1940) 

***

Pe 27 martie 1943 Chişinăul sărbătorea 25 de ani de la Unirea Basarabiei cu România – patria istorică şi spirituală a românilor de pretutindeni, răzleţiţi de imperii străine şi ostile. Sentimentele participanţilor la acel eveniment de amploare erau contradictorii. Bucura mult revederea colegilor de luptă şi idealuri, amintirea victoriei din 27 martie 1918, eliberarea provinciei de sub ocupaţia ruso-sovietică.

Pe de altă parte, România se afla în plin război, ceea ce însemna multă moarte, multă nenorocire. Deputaţii unionişti încă nu-şi reveniseră din calvarul refugiului din vara lui 1940. Grupul lor s-a rărit vizibil. Unii s-au stins din viaţă până la 1940 de moarte naturală, din cauza bolilor ori din alte motive. O seamă de deputaţi au fost arestaţi în anul dominaţiei sovietice. Şansele de supravieţuire a celor ajunşi în mâinile NCVD-ului erau minime.  Excepţie a fost Ion Codreanu, schimbat cu Ana Paucher. Toate luate împreună făceau ca acea serbare, ultima de altfel de acest gen, să fie un amestec de bucurie, durere şi tristeţe.

S-a întâmplat să descopăr  la Arhiva Militară din Piteşti un document relevant pentru subiectul abordat de noi. Este vorba de „Lista deputaţilor Sfatului Ţării, cari au votat Unirea Basarabiei cu Patria Mamă la 27 martie 1918”, alcătuită, bănuim, între anii 1941-1943. Lista de la Piteşti prezintă interes sporit deoarece pe lângă numele celor 86 de unionişti, ea conţine scurte detalii biografice ale deputaţilor, actualizate la zi, cum ar fi adresa, funcţia, şi, nu în ultimul rând,  menţiunea despre deces. Din document rezultă că la 1943, din 86 de deputaţi, muriseră 41 de persoane, adică aproape jumătate. Ne vom opri pentru început la  deputaţii decedaţi până în 1943 de moarte naturală, din cauza bolilor ori din alte motive. 

Am considerat necesar să venim cu unele completări la Lista din Piteşti, arătând judeţul şi localitatea de origine a deputaţilor, pornind de la volumul lui Alexandru Chiriac „Membrii Sfatului Ţării: 1917-1818: Dicţionar” (Buc., 2001; autorul – bun şi onest român, inginer de formaţie, s-a născut în 1919 în com. Vorniceni, jud. Lăpuşna), şi al reputatului istoric Ion Ţurcanu, intitulat „Sfatul Ţării: Documente: Procesele verbale ale şedinţelor în plen” (Ch., 2016). Denumirea localităţilor le-am confruntat cu cele din lucrarea regretatului istoric Vladimir Nicu „Localităţile Moldovei în documente şi cărţi vechi: Îndreptar bibliografic” (Ch.,1991). Numele deputaţilor le transcriem conform Listei, cu menţiunea că în sursele întâlnite de noi unele dintre ele sunt ortografiate diferit. 

Sugerăm primăriilor şi societăţii civile din localităţile menţionate mai jos să se implice în studierea vieţii şi activităţii deputaţilor, care le-au onorat baştina prin votul din 27 martie 1918. Din fericire, memoria satelor nu s-a stins definitiv, spre deosebite de cea a oraşelor. Încă mai pot fi găsite mărturii de epocă, mai pot fi depistate rudele deputaţilor, împrăştiate prin Basarabia, în toată România şi în lumea largă – mărturii ce ne-ar ajuta să identificăm locurile de veci ale făuritorilor Unirii. Iar în albumele de familie, prin poduri, chiar şi coteţe, putem descoperi imagini vechi, de valoare inestimabilă. M-am convins de acest fapt din propria experienţă. O bătrânică simpatică din com. Găleşti mi-a oferit o fotografie „Dicescu” din sec XIX, extrem de valoroasă, pe care mi-a adus-o din coteţ, scuzându-se cu jenă de starea ei degradată. 

 

Deputaţii marcaţi în Listă cu semnul crucii, decedaţi până la 1943 de moarte naturală, boală ş. a. motive (locul înmormântării ori mormintele lor sunt cunoscute).

 

1. Alexandri Nicolae, născ. com. Voronoviţa, jud. Hotin. Înmormântat în Cimitirul Central Ortodox din Chişinău. Mormântul s-a păstrat. 

2. Cazacliu Ion, născ. com. Slobozia Cuşelăuca. Al. Chiriac scrie că a fost înmormântat în Cimitirul Central Ortodox din Chişinău. Nu cunosc dacă mormântul s-a păstrat.

3. Cijevschi Vasile, născut comuna Zaim, jud. Bender. Înmormântat în Cimitirul Central Ortodox din Chişinău. Mormântul a fost profanat după 1990. Reconstituit. 

4. Costin Ion, născut în com. Ghidighici, jud. Chişinău. Înmormântat în Cimitirul Central Ortodox din Chişinău. După 1990, datorită zbaterilor profesorului universitar Serafim Isac, fost primar de Ghidighici, i s-a înălţat un nou monument funerar.

5. Dutkievici Felix. Decedat pe 25 mai 1932 în Varşovia (după Wikipedia). E bine să ajungem la mormântul acestui admirabil fiu al poporului polonez. A fost unicul reprezentant al minorităţilor naţionale care a votat Unirea.

6. Epuri Boris, născut în oraşul Chişinău. Înmormântat în Cimitirul Central Ortodox din Chişinău. Mormântul risca să fie distrus după 1990 de administraţia cimitirului (directoarea Ludmila Boţan). S-a păstrat datorită rezistenţei şi zbaterilor inginerului Constantin Botnaru, tânăr cu credinţa în Dumnezeu şi multă dragoste pentru românism.

7. Inculeţ Ion, născut în com. Rezeni, jud. Lăpuşna. Înmormântat discret în Cimitirul Bellu din Bucureşti. Reînhumat în capela familiei din com. Bârnova, jud. Iaşi. 

În dicţionarul lui Al. Chiriac e consemnat greşit că Ion Inculeţ este înmormântat în Cimitirul Mănăstirii Cernica. Probabil e vorba de o eroare de corectură, Ion Inculeţ fiind confundat cu fratele său, Teodor Inculeţ, înmormântat la Cernica în parcela unioniştilor basarabeni.

8. Laşcu Vasile, născut în Chişinău. Înmormântat în Cimitirul Central Ortodox din Chişinău. După 1990 mormântul a fost profanat şi în mare parte distrus. S-a păstrat datorită aceluiaşi bun român basarabean, Constantin Botnaru.

9. Minciuna Mihail, născut în com. Bogzeşti, jud. Orhei. Înmormântat în Cimitirul din Bogzeşti. 

10. Stere Constantin, născut în com. Ciripcău, jud. Soroca. Înmormântat în Cimitirul Bellu din Bucureşti.

11. Ţanţu Vasile, născut în com. Horodiştea, jud. Chişinău. Înmormântat în Cimitirul Central Ortodox din Chişinău. Mormântul s-a păstrat. 

 

Deputaţii marcaţi în Listă cu semnul crucii, decedaţi până la 1943 de moarte naturală, boală ş. a. motive (Locul înmormântării ori mormintele sunt NECUNOSCUTE).

 

1. Buiuc Ilarion, născut în com. Chiperceni, jud. Orhei. 

2. Bârcă Teodosie, născut în com. Tătărăuca Nouă, jud. Soroca. Se pare că a fost înmormântat în cimitirul din deal al Sorocii (din spusele unei rude).

3. Creangă Ioan, născut în com. Corjova, jud. Tighina. 

4. Cernauţan Nicolae, născut în com. [Balasineşti / Bălăsineşti], jud. Hotin

5. Herţa Teodor, născut în com. Alcedar, jud. Orhei.

6. Mămăliga Nicolae, născut în or. Chişinău. După istoricul Nicolae  Fuştei a decedat pe 29 aprilie 1929. Înmormântat în cimitirul Bisericii „Sf. Dumitru” din Chişinău (cartierul Botanica). În epoca sovietică biserica a fost transformată în sală de dans, iar pe locul cimitirului s-au construit blocuri de locuit. Nu cunoaştem dacă la vremea distrugerii cimitirului mormântul lui Nicolae Mămăligă exista ori nu, şi dacă deputatul a fost reînhumat de rude ori cunoştinţe la Cimitirul „Sf. Lazăr” din Chişinău, ori în alt loc. 

7. Palii Eftimie, născut în com. Iarova, jud. Soroca. 

8. Picior Mare Petre, născut în com. Duşmani, jud. Bălţi. 

9. Soltuz Nicolae, născut în or. Soroca. 

10. Suruceanu Teodor, născut în com. Pojareni / Pojoreni, jud. Chişinău. 

11. Sucevan Iacov (Iacob), născut? 

12. Ţurcanu Leonida, născut în com. Trifăuţi, jud. Soroca. 

Cei mai în măsură să contribuie la restabilirea biografiilor deputaţilor Sfatului Ţării, dar şi altor personalităţi notorii basarabene, sunt după noi autorităţile administrative locale din Republica Moldova şi România. Contează mult ori, dacă spunem răspicat – este absolut necesar! – ca cercetătorii să aibă acces rapid la actele de stare civilă, mai cu seamă că în lege există o formulă specială care permite acest lucru. Deschiderea funcţionarilor din instituţiile abilitate faţă de aşa gen de cercetări va înlesni activitatea de elaborare a diverselor lucrări de referinţă, care trebuie să fie realizate în baza actelor de stare civilă, şi nu după Wikipedia, cum se întâmplă uneori. 

P.S.

În următorul articol vom vorbi despre mormintele deputaţilor unionişti din Sfatul Ţării, care trăiau la momentul serbării din 1943. Majoritatea au decedat în România, cei mai mulţi la Bucureşti. Locurile lor de veci au fost în mare parte identificate de subsemnata. 

Maria Vieru-Işaev

 

Susține Natura.md: Devino Patron!