Gotești

Sat, reşedinţă de comună în raionul Cantemir. Este situat de stânga văii râului Prut, pe traseul Leova-Cantemir-Cahul. Atestat documentar în anul 1609.

Coordonate  geografice: 46°09' lat. N, 28°10' long. E.

Altitudinea localității față de nivelul mării – 49 m. 

Suprafaţa satului – 4,33  km².

Gospodării – 1339 (2004).

Populaţia: 4044 loc. (2004), 4537  loc. (2015). Majoritatea populației români (92 %).

Localități din cadrul comunei: Gotești, Constantinești.

Distanțe: 20 km până la Cantemir, 145 km până la Chișinău.

Staţie de cale ferată la Cantemir, gara Prut (18 km). 

Menţiuni documentare. Localitatea a fost identificată incert cu satul Hotceanii din 1546. Cu certitudine satul datează documentar din 1609, când Constantin Movilă voievod întăreşte lui Vrabie postelnicul şi altora satul Goteşti pe Prut, în ţinutul Tigheci. Atestări ulterioare: 1716. Gotești, sat pe partea stângă a văii Prutului, menţiune cartografică. 1772. Goteştii, sat în ţin. Greceni, 54 familii de țărani supuse impozitelor, 2 mazili (Constantin Chiriac şi Ion Iuraşcu), proprietar de moşie Ştefan Bosii jicnicer. 1774. Sat în acelaşi ţinut, 86 de case, 75 familii de ţărani, 2 ruptaşi, 2 duhovnici. Sunt nominalizaţi mai mulți localnici: Ion Vornicul, Gheorghe David, Alexandru Vâlcu, Ioniţă Pavel, Lupul rotar, Simion dogar, Vasile Cardaş, Ştefan Tulbure, Neculai Ursul, Vasile Bolocan, Stati pâslar, Flore Drăghici, Ion Iuteş, Ioniţă Căzan, Enache bejenar, Ştefan Stăvărache, Constantin baciul, Toader cioban, Racoviţă viţălar, Andreiu Melinte, Neagul muntean ş.a.  

Mărturii documentare din sec. al XIX-lea: 1803. Goteştii, sat în ţinutul Greceni, cu impozite anuale de 1072 lei, precum şi Slobozia Goteşti, moşiile satelor fiind în proprietatea paharnicului Petrache Cazimir. 1817. Goteştii, sat în ţinutul Greceni, ocolul Prutului, 50 de gospodării, 30 fălci de vie, 40 fălci sub vatra satului, 3 mori de vânt şi 2 cu tracţiune de cai, moşia aflându-se în stăpânirea ţăranilor şi a marilor proprietari Petrache Cazimir spătar şi Ion Cârjă sluger. Pescuit în Prut şi în balta Bălacea. 1820. Goteşti, menţiuni cartografice din anii  1817 și 1820. 1864. Goteşti, sat în jud. Cahul, plasa. Tigheci. 1878. Recensământul din acest an conţine pentru satul Goteşti din jud. Ismail informaţiile: 84 de  case, 366 de locuitori, biserică ortodoxă, şcoală primară, 5 mori de vânt şi cu tracţiune de cai, 5023 desetine de pământ (împreună cu satul Flămânda), 350 de vite cornute mari, 300 de oi. 1897. La recensământul general al populaţiei din Basarabia salul Goteşti din jud. Ismail avea 843 de locuitori.  

Mențiuni documentare din sec. al XX-lea: 1904. Goteşti, „sat în jud. Ismail, pe valea Prutului, la nord de gura râului Larga. Are 197 de case, cu o populaţie de 820 de locuitori; 230 de vite cornute mari, 74 de cai” (consemnări în Dicționarul geografic al Basarabiei, p. 117). 1922. La reforma agrară din 1918-1924 în sat au fost împroprietăriţi 284 de locuitori, cu 1612 ha de pământ. 1925. Goteşti, comună rurală în jud. Cahul, 240 de clădiri, 1547 de locuitori, primărie, 3 şcoli primare, circumscripţie de percepţie financiară, poştă, telefon, telegraf, moară cu aburi, tovărăşie ţărănească, 7 băcănii. 1930. Sate înregistrate în jud. Cahul, plasa Ştefan cel Mare: Goteşti, cu 1224 de locuitori,  dintre care 1078 români, 35 greci, 30 evrei, 24 bulgari, 8 germani ș.a.; Goteştii Noi, cu 215 locuitori, inclusiv 199 români. 1937. I. G. Duca, astfel s-a numit satul în anii '30 ai secolului trecut. Era reşedinţă de comună în jud. Cahul, cu 5 sate subordonate administrativ-teritorial: Flămânda, Ghioltosu, Goteştii Noi, Constantineştii Noi, Chircani, toate având împreună 4500 de locuitori, biserică ortodoxă, şcoli primare, bancă populară, agenție de percepţii fiscale, oficiu  poştal, medic de circumscripţie, dispensar, farmacie, obor de cereale, târg săptămânal, moară, oloiniţă, fabrică de rachiu, 2 depozite de cherestea, 30 de prăvălii; circulaţie de călători şi transport pe Prut, cu mici vaporaşe, şlepuri şi barje. 1955. Se redresează economia satului, creşte numărul populaţiei: 2903 loc. în 1955, 3183 locuitori în 1959 şi 4233 loc. în 1989.

Obiective edilitare, economice, sociale, culturale. Conform ,,Dicționarului statistic” din 1994: 1826 de gospodării individuale, 4233 de locuitori  (2065 bărbaţi şi 2168 femei), dintre care 3962 români; gospodăria agricolă „Goteşti”, 4588 ha terenuri agricole în sectorul obştesc (3986 ha pământ arabil, 595 ha livezi) şi 466 ha de pământ în sectorul individual. 

Informații de actualitate: 25 de agenți economici, 5 asociații obștești; centru de sănătate, serviciu de urgență medicală, farmacie, Liceul teoretic ,,Vasile Pârvan”, grădiniță de copii, bibliotecă publică, casă de cultură, muzeu, oficiu de telecomunicaţii,  unităţi de prestări servicii, cantină, magazine. Resurse naturale: izvoare de apă termală, cu proprietăți curative deosebite.

Onomastica. Numele comun al locuitorilor: goteștean, goteșteană (goteșteancă); goteșteni, goteștene (goteștence). Denumirea satului face parte din categoria toponimelor antroponimice, având la bază numele de grup goteştii, derivat de la antroponimicul Gota (Gotea) cu suf. -eşti, la origine numele topic însemnând „comunitate de oameni coborâtori dintr-un singur strămoş Gota” sau „grup de oameni trăitori pe moşia (în satul) lui Gota”. Gota putea fi numele conducătorului obştii săteşti (jude, cneaz, vătăman), al proprietarului moşiei sau al unuia dintre primii locuitori ai satului. Antroponimul Gota, cu variantele Gotea şi Gotu, pare să fi fost preluat din antroponimia bulgară, unde este explicat ca hipocoristic a lui Gheorghe. Nume de familie frecvente în localitate: Andronache, Anghel, Balan, Bărbieru, Bâstrică, Boghean, Bolocan, Buruiană, Cazacu, Chiosea, Crăciun, Creangă, Cristea, Croitoru, David, Drăgoi, Efrosie, Cogălniceanu, Istrate, Iurașcu, Iuteș, Luca, Lupu, Maftei, Mazilu, Miron, Mititelu, Mocanu, Niculiță, Pârvan, Petcu, Rusu, Sava, Stan, State, Stroiu, Telpiz, Vâlcu. Nume de locuri din hotarul satului: Bulboaca, Bălacea, Coasta Săcii, Cotul Ascuţit, Gropana, Grindul, Gura Lărgii, Izlazurile, Lunca Bătrână, Nămoalele, Planul, Podul Poştei, Prăvalul, Răzăşiile Vechi, Staniştea, Troianul, Ţipirigul, Vadul Prutului, Vlaşca.  

Monumente istorice. Pe locul satului și în împrejurime au fost identificate  vetre de așezări umane cu vechime de milenii. Vestigiile arheologice probează în această zonă și existența unor sate din epoca romană și din secolele timpurii ale Evului Mediu. Așezământ de cult: Biserica Naşterea Maicii Domnului (1833). Monumente ale naturii: ,,Lunca Prutului”, ,,Izvoarele Goteștilor”.

Personalități: Mihail Serăteanu (1893-1957), inginer, specialist în arta militară, participant la Primul Război Mondial; Gheorghe Mazilu (1939-1999), critic și istoric literar, conferențiar universitar, doctor în filologie; Vasile Brescanu (1940-2010), actor și regizor de teatru și film, Om emerit în artă; frații  Advahov Vitalie (1978) și Advahov Vasile (1979), muzicieni, instrumentaliști virtuoși, cu părinți băștinași din Gotești. Localnicii susțin că originari din comuna Gotești sunt părinții savantul român Vasile Pârvan (1882-1927), istoric și arheolog, profesor universitar, Membru al Academiei Române, înrudiți fiind cu actuala vița de neam Pârvan din această comună.

Prof. Anatol EREMIA
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 365

Susține Natura.md: Devino Patron!