Devino Patron!

13 obiceiuri nesănătoase pentru creierul tău

13 obiceiuri nesănătoase pentru creierul tău
Foto simbol.

Lipsa somnului, izolarea socială și mâncatul haotic sunt în topul celor mai vătămătoare obiceiuri ale omulului modern, care ne pot afecta, iremediabil în unele cazuri, sănătatea:

1. Nu dormi suficient. Lipsa somnului la adulții în vârstă crește riscul de somnolență excesivă în timpul zilei, depresie și creează probleme cu atenția și memoria. Dacă ai astfel de simptome, ar trebui sa eviți cofeina, alcoolul și televizorul sau computerul seara. Fă-ți o rutină liniștitoare înainte de culcare.

2. Te izolezi social. Oamenii sunt creaturi sociale. Avem nevoie de contact uman pentru a supraviețui și a prospera. Persoanele care au prieteni sunt mai puțin susceptibile de a dezvolta boala Alzheimer și declinul funcțiilor cognitive. De asemenea, sunt mai fericiți și mai productivi. Întâlnește oameni noi!

3. Mănânci nesănătos. Consumul anumitor alimente promovează sănătatea creierului. Limitează aportul de grăsimi și mâncarea prăjită. Carnea roșie favorizează inflamația - rezultatele studiilor de dietă au determinat că ar trebui să mănânci mai puțin de 4 porții de carne roșie pe săptămână. Nici zahărul și produsele de patiserie nu sunt bune. Alege legume cu frunze, cereale integrale, nuci și fructe de pădure bogate în antioxidanți și grăsimi benefice. Aceste alimente oferă substanțe nutritive de c are beneficiază întregul corp și combate îmbătrânirea.

4. Asculți muzică foarte tare și multe ore la căști. Dăunează auzului. Creierul trebuie să lucreze mai mult pentru a procesa informația și nu mai stochează în memorie ceea ce aude.

5. Ești sedentar. Lipsa de activitate este legată de apariția degenerărilor cognitive, diabet, hipertensiune, boli cardiovasculare. Ieși zilnic la plimbare, la alergat, mergi la sală.

6. Încă fumezi, iar asta duce la un risc crescut de demență, înspecial Alzheimer.

7. Mănânci prea mult. Consumul excesiv de prea multe calorii este asociat cu un risc crescut de
afectare cognitivă și demență. Dacă acest comportament este un simptom al unei tulburări de
alimentație, un terapeut te poate ajuta să înveți strategii pentru a schimba tiparele și comportamentele nedorite care conduc la alimentația excesivă.

8. Nu ieși la soare. O expunere adecvată la soare este, de asemenea, necesară pentru a menține un nivel adecvat de vitamina D. Vitamina D este necesară pentru oase sănătoase și pentru a îmbunătăți starea de spirit.

9. Nu bei apă suficient. Deshidratarea îți afectează creierul și contribuie la disfuncția cognitivă. Oamenii care sunt deshidratați au dificultăți în funcția executivă și controlul comportamentului. Deshidratarea afectează, de asemenea, capacitatea de atenție și crește timpul de reacție pentru sarcinile motorii. Bea multe lichide și înlocuiește electroliții pierduți pe vreme caldă și exerciții fizice. Nu aștepta să-ți fie sete - atunci ești deja deshidratat. Urina trebuie să aibă o culoare cât mai deschisă.

10. Mănânci prea mult zahăr. O dietă bogată în zahăr afectează funcția creierului prin modificarea nivelului de bacterii benefice din intestin. Un studiu a constatat că șoarecii care au luat o dietă bogată în zaharoză au avut dificultăți în memoria spațială și flexibilitatea cognitivă.

11. Suferi de repetate lovituri la nivelul capului. Leziunile repetate la cap în timpul practicării sporturilor de contact sau activității fizice sunt asociate cu leziunile cerebrale traumatice, care cresc riscul de probleme cognitive, tulburări de dispoziție, dureri de cap, probleme de vorbire și comportament agresiv. Participarea la sporturi de contact, cum ar fi fotbal, baseball, softball și baschet, contribuie la numeroase leziuni ale capului în fiecare an în SUA. Ia măsuri de precauție pentru a te proteja atunci când faci astfel de sporturi.

12. Trăiești într-un mediu poluat. Poți apela la purificatoare de aer.

13. Mănânci prea multă sare, iar asta duce la creșterea tensiunii arteriale. Aceasta, în special în timpul vârstei mijlocii, este asociată cu un risc mai mare de deficit cognitiv și accident vascular cerebral.

Iulia VLAICU
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 352

Susține Natura.md: Devino Patron!