Devino Patron!

Balasinești

Balasinești
Casă în Bălăsinești, Briceni

Sat, reşedinţă de comună în raionul Briceni. Este situat pe cursul inferior al râului Vilia, la sud-vest de orașul Briceni. Atestat documentar în anul 1574.

Coordonate geografice: 48°15′ lat. N, 26°58′ long. E. Altitudinea localității față de nivelul mării – 199 m. Suprafaţa satului – 3, 28 km2. Gospodării individuale – 815 (2004). Populaţia – 2051 loc. (2004), 2320 loc. (2014). Structura etnică (2004): 96, 67 % români, 2,57 % ucraineni, 0,67 % ruși ș.a. Distanțe: 21 km până la Briceni, 235 km până la Chișinău. Staţie de c.f. la Lipcani (15 km).

Menţiuni documentare. Primul document de atestare a satului datează din 12 martie 1574. Prin acest act domnesc se face mărturie că feciorii lui Movilă lăgofăt vând moșia satului de pe Vilia jitnicerului Gheorghe pentru o mie de zloți. Acel Movilă logofăt avuse privilegiu de danie încă de la Ștefan Vodă. Prin alte documente peste moșia satului ajung stăpâni Gheorghe pârcălabul de Hotin în  1587 și Racoviță logofătul în 1638. Părți de moșie stăpâneau și țăranii din sat.

Atestări documentare ulterioare: sat cu 73 de gospodării individuale în 1772; o biserică nouă în locul celei de lemn șubrezită este construită în 1804; 123 de familii locuiau în sat în 1817, moșia având 250 fălci de pământ arabil, 350 fălci de fânaț, 180 fălci de pășune și 170 fălci îngrădite sub vatra satului; în folosința localnicilor se aflau un iaz și o moară de apă; două mori de apă și o fabrică de spirtoase erau în 1859; în anii 1862-1870 pe lîngă biserică funcționa o școală parohială, pentru care mai târziu a fost construită o clădire nouă; la reforma agrară din 1868 celor 32 de familii din sat li s-au repartizat nadeluri a câte 5-7 desetine de pământ, pe care trebuiau să le răscumpere în 4 ani; recensământul din 1875 indică pentru acest sat 353 de locuitori (184 bărbați și 169 femei), 5217 vite cornute mari, 12520 oi și 1490 cai, așezarea fiind considerată bine înzestrată din punct de vedere economic.

Istoricul și scsriitorul Zamfir Arbore, în ,,Dicționarul geografic al Basarabiei” (București, 1904), descrie astfel localitatea: Balasinești, sat în jud. Hotin, așezat la gura râului Stânca, pe șoseaua ce duce de la Lipcani la Edineț. Face parte din volostea Lipcani. Numărul caselor – 186, populația – 1280 de suflete. Biserică ortodoxă. Sunt de menționat și alte informații din sec. al XX-lea: 312 gospodării, 1386 de locuitori, școală elementară  în 1920; 299 de locuitori au fost împroprietăriți cu 731 de hectare de pământ la reforma agrară din 1918-1924; dinamica populației satului: 1889 de locuitori, dintre care 1731 români  (1930),  2314 loc. (1959), 2560 loc. (1970), 2538 loc. (1979), 2517 loc. (1989).

Obiective edilitare, economice și culturale. Conform ,,Dicționarului statistic al Republicii Moldova” din 1994: gospodării casnice – 917, terenuri agricole în sectorul obștesc – 1677 ha (1193 ha pământ arabil, 127 ha livezi), terenuri agricole în sectorul individual – 325 ha; fond locativ – 42,2 mii metri pătrați, instalații de alimentare cu gaz lichefiat – 714, drumuri – 17 km, dintre care 10 cu acoperământ rigid; punct medical, școală medie incompletă, grădiniță de copii, bibliotecă, casă de cultură, oficiu poștal, unități de prestări servicii, cantină, magazine, stadion. Informații de actualitate: suprafaţa totală a satului –  2756 ha, dintre care intravilan - 253,44 ha, terenuri în cadrul gospodăriilor ţărăneşti – 327,1 ha, livezi – 66 ha, păduri şi fâşii forestiere –   671 ha, păşuni – 135,6 ha, bazine acvatice – 19,34 ha. În localitate activează instituţiile: oficiul medicilor de familie, farmacia, școala medie cu 400 de elevi şi un corp didactic din 30 de profesori, palatal de cultură, biblioteca publică, muzeul satului, oficiul de telecomunicații. Pe teritoriul localităţii activează agenţi economici în domeniul agriculturii și comerţului. Activități curente: culturale și educaționale, servicii de construcții și reparații, de menaje comunale și transport public.

Onomastica. Denumirea satului reprezintă un derivat al antroponimului Balasin, numele de grup balasineștii însemnând la origine ,,oameni trăitori pe moșia (în satul) lui Balasin”. Antroponime similare menționate în documentele vechi: Balosin (1434), Toader Balosin (1653), Ivașco Balasinovici (1436), Toma Balasinovschi (1604). Numele comun al locuitorilor: balasineștean, balasineșteană (balasineșteancă); balasineșteni, balasineștene (balasineștence). Nume de familie frecvente în localitate: Alexsuță, Andronic, Ardeleanu, Asimionesei, Banariuc, Bârzoi, Beșliu, Bolduma, Buga, Burlacu, Chifeac, Chiorescu, Ciobanu, Crăcănuță, Dolineanu, Gafton, Galinschi, Gheorghieșanu, Gherman, Grinciuc, Harcenco, Lungu, Lupuleac, Maftei, Melnic, Merticari, Mititelu, Moraru, Nicolăieș, Ochișor, Pasat, Popovici, Prodan, Roibu, Romanciuc, Sajin, Tulbea, Țurcan, Văraru. Nume de locuri din hotarul satului: Cernița, Delnița, Duruitoarea, Lupăria, Malul Roșu, Poiana, Ponoara, Ratușul, Sărăturile, Scurta, Stâncuța, Sub Pădure, Țiglăul, Valul, Vărăria, Velnița, Vilia.

Monumente istorice. Situri arheologice, vetre de așezări umane preistorice și medievale. Vestigii din diferite perioade: urme de locuințe și menaje ruinate, unelte de muncă rudimentare, arme manuale de apărare, fragmente de vase din lut, obiecte de uz casnic, monede dacice și romane.

Monument de cult religios: Biserica Sfinții Trei Ierarhi (1892).

prof. Anatol Eremia, ianuarie 2020, revista NATURA

Susține Natura.md: Devino Patron!