Complexul geologic și paleontologic din bazinul râului Lopatnic: Caracușenii Vechi – Corjeuți
natura.md
Nov 16, 2025 05:30
596
0
Este greu de crezut că apele puține ale râulețului Lopatnic puteau modela un peisaj atât de spectaculos ca cel cuprins între satele Caracușenii Vechi și Corjeuți. Lanțul de recife cu o înălțime de circa o sută de metri este străpuns de firul subțire de apă, formând pe o distanță de mai mulți kilometri chei și defilee de o mare frumusețe și atractivitate. Malurile abrupte cu stânci tăiate aproape vertical, blocurile masive de calcar cu o configurație bizară, gurile negre ale grotelor și peșterilor ce se deschid de la diferite înălțimi, te lasă copleșit și impresionat de sălbăticia locului și măreția naturii. Prinsă între bolovani uriași de piatră, apa Lopatnicului se zbate zgomotos în locurile cele mai înguste, la cheile din aval din Caracușenii Vechi, la stânca lui Ciuntu și la intrarea în Corjeuți, în defileul Țiglău. De la înălțimea stâncilor de sus, Lopatnicul se vede ca un fir de argint ce strălucește și șerpuiește prin smaraldul ierburilor și al pâlcurilor de flori. Relieful premontan, cu pante inundate de flori sălbatice, îți lasă impresia că te afli în apropiere de Carpați sau de munții Dobrogei. De-a lungul veacurilor băștinașii au compus mai multe cântece și legende închinate acestor locuri pitorești și pline de ciudățenii, iar scriitorul Constantin Stamati-Ciurea a înveșnicit în scrierile sale Caracușenii Vechi, Stânca lui Ciuntu și Corjeuți.
Arealul complexului geologic și paleontologic din bazinul râului Lopatnic, pe lângă monumentele sale, adăpostește un șir de specii rare de floră și faună incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Pe malul stâng, vizavi de Stânca lui Ciuntu, în pădurea de foioase și conifere, grupul expediționar „Lopatnic-2003” al Mișcării Ecologiste din Moldova și al revistei NATURA, a văzut două perechi de cocostârci negri, o raritate pentru nordul Moldovei.
În bazinul râului Lopatnic se mai află, pe lângă speciile rare de floră și faună, arbori seculari luați sub protecția statului (ocolul silvic Briceni), sectoare de pădure declarate monumente ale naturii (parcela 47 de 1,2 ha în apropiere de Caracușeni), recifele de lângă Briceni, grupa de stânci compusă de 2 atoli (135 ha) situată la est de satul Caracușenii Vechi. Concentrate pe o suprafață relativ mică, monumentele naturii pot fi incluse într-un traseu ecologic valorificat în contextul educației și cultivării dragostei față de natură și față de meleagul natal.
Ocrotiți-vă comoara!
Comunitățile și autoritățile locale nu prețuiesc la justa valoare bogățiile naturale și monumentele din bazinul râului Lopatnic. Deși patrimoniul natural și cultural din zonă reprezintă o adevărată comoară, grupul expediționar „Lopatnic-2003” al Mișcării Ecologiste din Moldova și al revistei NATURA, de-a lungul celor 57 km pe care i-a parcurs pe jos pe malurile râului de la izvoare la vărsare, a observat o puzderie de gunoiști spontane, de deșeuri aruncate, de regulă, direct în apă, de cariere ilicite. Zona de protecție a râului, care conform Legii din 27.04.1995, ar trebui să fie de 20 de metri, nu se respectă. La fel este încălcată în mod flagrant Legea privind fondul ariilor protejate de stat din 25.02.1998, lege care apără rezervațiile peisagistice și monumentele naturii, inclusiv cele din bazinul râului Lopatnic. Chiar și complexul natural Caracușenii Vechi – Corjeuți, complex ocrotit de stat, grupul expediționar a înregistrat activități ilicite de extragere a pietrei și distrugere a toltrelor, iar la stânca Țiglău, simbolul satului Corjeuți și al râului Lopatnic, ziua în amiaza mare, 3 grupuri de pietrari săpau la temelia Țiglăului, unde au apărut câteva cariere haotice. Fără o intervenție urgentă a autorităților centrale și locale, a comunităților din zonă, monumentele naturii din bazinul râului Lopatnic se află în pericol de degradare și distrugere ireversibilă. Populația are dreptul să-și apere patrimoniul natural și cultural, să participe direct la luarea deciziilor pentru a avea o apă curată și o natură frumoasă și sănătoasă.
Natura și cultura: un patrimoniu comun
Din timpuri străvechi oamenii au locuit în bazinul râului Lopatnic. Drept dovadă servesc monumentele arheologice descoperite la Grimăncăuți, Tabani, Caracușenii Vechi, Corjeuți, Lopatnic. Am putea spune că în mare măsură, natura și cultura se îmbină armonios, că ele, împreună, formează un patrimoniu comun, care reprezintă averea cea mai de preț a locuitorilor de pe malurile Lopatnicului.
În satul Grimăncăuți biserica de lemn „Sfânta Treime” ctitorită în anul 1882 face parte din categoria monumentelor de arhitectură protejate de stat. Merită toată admirația meșterii populari din zonă pentru care construcția fântânilor frumos ornamentate și amenajate au devenit o pasiune și o artă.
În satul Caracușenii Vechi își doarme somnul de veci scriitorul Constantin Stamati-Ciurea (1828-1898), care a înveșnicit în scrierile sale natura Basarabiei și a descris locurile pitorești din bazinul râului Lopatnic. Bustul lui Constantin Stamati-Ciurea, ridicat în anul 1993, pe locul de înmormântare, poate fi văzut în curtea bisericii distruse de regimul comunist (azi școala din localitate).
În satul Corjeuți se află o frumoasă biserică ortodoxă, un monument istoric și un templu al credinței creștine înălțat pentru toate generațiile trecute, prezente și viitoare.
Articol publicat în revista NATURA, nr. 405
Susține Natura.md: Devino Patron!
