Devino Patron!

Despre bisericile cu hramul Sf. Gheorghe

Despre bisericile cu hramul Sf. Gheorghe

În raionul Cimișlia sunt trei biserici, inclusiv cea de la Mănăstirea Zloți, dar amintirile mă duc la cea din satul Gradiște, cel mai vechi sat de prin părțile noastre. Întemeiat în 1527, dar știrile despre prima biserică cu hramul Sf. Gheorghe, construită din lemn, datează cu anul 1819. Nu cunosc alte informații, dar în anii 30 ai sec. XX, credincioșii din acest sat au rămas fără lăcaș sfânt...

Se mai știe că fiecare biserică era locul sfânt al omului. Aici începea calea lui de încreştinare prin botez, aici el se „sfinţea” prin împărtăşanie, aici era cununat şi tot de aici era condus pe ultimul drum.

Aici veneau oamenii de sărbători, veneau duminica, veneau de fiecare dată când aveau nevoie de un sfat, de o clipă de linişte sufletească, de a se pocăi de cele comise din greșeală, de a-şi curăţa astfel sufletul, de a se reculege. Aşa procedau bunicii, părinţii, aşa continuau copiii lor cuminţi. Credinţa în Dumnezeu era forţa supremă și ea cuprindea toată populaţia. De exemplu, doar parohia Hîrtop cuprindea satele Hîrtop, Blumental, Mereni, Ialpug, Prisaca, Valea Perjei, cu 722 de familii sau 3178 de suflete în anul 1915.

În copilărie, ţin minte, priveam cu mirare cum oamenii din satul Gradişte veneau spre lăcaşul sfânt din Hîrtop, căci nu-l aveau în satul lor, aidoma furnicilor, care fac drum spre vreo sursă de hrană. Veneau şi cei din satele Valea Perjei, Mereni, Prisaca, Ialpug, dar grădiştenii veneau în mod deosebit. Mergeau într-un şir necontenit sâmbăta, duminica dimineaţa, de sărbători, iar în ajunul Sfintelor Paşti, vineri seara şi sâmbătă seara. Mergeau smeriţi, vorbeau liniştit, parcurgând cei 6-7 kilometri pe jos cu uşurinţă, cu devotament. În biserică ei constituiau majoritatea, căci hîrtopenii, având acest lăcaş în sat, nu prea ţineau încolo calea. Iar în satul lor, Gradişte, mult dorita biserică, a cărei construcție începuse până la război, nu era finisată. Erau ridicați doar pereții. Aşa au găsit-o sovieticii şi au interzis lucrările de mai departe. Au fost intenţii şi indicaţii din partea autorităţilor comuniste raionale de a o demola, de a o preface în club, depozit, dar oamenii au fost foarte solidari, uniţi şi n-au permis la nimeni să se atingă de ea. A stat mult timp cu acei pereţi construiţi calitativ, care nu s-au surpat. Doar la începutul anilor 90 construcţia bisericii a fost finisată, adică s-au deschis uşile pentru cei credincioşi. 

Biserica „Sfântul Gheorghe” din Grădiște, este un monument istoric de importanță națională. Lăcașul a fost recent renovat, incluzând amenajarea teritoriului.   

Autor: Anastasia Balmuș, Cimișlia 

Articol publicat în revista NATURA, nr. 412 

 

Susține Natura.md: Devino Patron!