Drumeție în inima Codrilor
Ultima drumeție din cadrul proiectului dedicat protecției mediului, finanțat prin Programul Elvețian de Granturi Mici (Swiss Cooperation in Moldova), ne-a purtat pașii spre Rezervația Naturală „Codrii”. O ploaie curată și stăruitoare ne-a însoțit pe tot parcursul călătoriei, vestind sfârșitul lunii mai și, odată cu el, încheierea primăverii. De această dată, descoperirea frumuseților naturii le-a revenit elevilor de la Gimnaziul „Alexandru Donici” din Ciuciuleni, raionul Hâncești, instituție condusă de directoarea Maria Bezer. Cei 25 de elevi, însoțiți de profesorii lor, au lăsat pentru o zi ghiozdanele cu cărți și au pornit la drum cu rucsacurile de călătorie. Ei reprezintă mândria școlii, iar participarea la această excursie a fost o recompensă pentru rezultatele și implicarea de care au dat dovadă pe parcursul anului de studii.
Cu roua ploii pe obraji și după o gustare din plăcintele aduse de la Chișinău, ajungem la rezervație, unde suntem întâmpinați de ghida Aurelia Manic. Chiar de la intrare admirăm înălțimea viței de Canada, care, privită de la distanță, seamănă cu o adevărată pădure de conifere. Aurelia Manic ne spune că această plantă, originară din Canada, merită admirată și toamna, când frunzele ei capătă nuanțe de galben, verde și roșu, transformând zidul pe care îl acoperă într-un covor viu de culori.
Privirea ne este atrasă și de aleea cu bujori albi, roz și vișinii, al căror parfum amintește de mireasma trandafirilor. Însă ghida ne invită mai întâi în muzeu, deoarece ploaia nu dădea semne că s-ar opri, în ciuda dorinței noastre de a porni cât mai repede pe cărările rezervației.
Gazda rezervației observă că elevii sunt de vârste diferite și își adaptează cu măiestrie prezentarea. Printre informațiile pe care le stăpânește atât de bine strecoară cuvinte jucăușe, atenționări menite să stârnească curiozitatea și chiar mici jocuri care le captează atenția copiilor.
Înconjurați de frumusețile pe care natura le-a dăruit acestui loc numit „Codrii”, elevii au toate motivele să-și umple sufletul de bucurie și admirație. Iar dacă nici aici, printre copaci, flori și cântecul păsărilor, nu reușești să simți farmecul naturii, atunci parcă degeaba ploaia curată a lunii mai ți-a spălat gândurile și sufletul.
Muzeul rezervației e o adăpostire în miniatură a celor 5177 ha, a 153 de specii de păsări, peste 1400 specii de animale. Elevii află că aici sunt zone de pădure unde natura nu este influențată de om, dar și zone unde contribuția omului este tocmai benefică ființelor necuvântătoare. Impresiile elevilor se transformă când în uimire, când în noi întrebări, pe măsură ce ghida le dezvăluie tainele lumii păsărilor. Ei află că și păsările au propria lor „ierarhie”. La nivelul solului trăiesc rața mare și rața mică, corcodelul, găinușa de apă, fazanul și alte specii. La etajul superior al pădurii își duc viața păsările arboricole, cele care se cuibăresc printre copaci.
Dacă despre păsările călătoare și cele sedentare majoritatea știau deja câte ceva, doamna Aurelia Manic îi surprinde din nou, explicându-le că păsările pot fi clasificate și după forma ciocului. Cele cu cioc lung, precum cocostârcii, rațele și găinușa de apă, își petrec mare parte din viață la sol sau în apropierea apelor. Păsările arboricole, cu cioc scurt și gros, se hrănesc în special cu semințe, iar cele cu cioc scurt, puternic și încovoiat, precum șoricarul, uliul sau cucuveaua, sunt păsări răpitoare, adaptate unui regim alimentar carnivor. Exponatele par surprinse în fotografii realizate într-un cadru natural, atât de realist sunt prezentate. Aici pot fi admirate ciocănitoarea neagră, inclusă în Cartea Roșie, colibri – cea mai mică pasăre din lume –, dar și aușelul, considerat cea mai mică pasăre întâlnită în Republica Moldova.
Despre aușel, elevii au aflat un lucru surprinzător: traseul său de migrație este invers față de cel al majorității păsărilor călătoare. Fiind o specie nordică și nesuportând temperaturile ridicate, aceasta pleacă spre regiuni mai răcoroase în timpul verii și revine la noi odată cu venirea iernii.
Tot aici, elevii au descoperit și de ce gaițele sunt numite uneori „papagalii Moldovei”. Aceste păsări au o capacitate remarcabilă de a imita diferite sunete din natură: pot reproduce strigătul uliului, dar și mieunatul unei pisici.
Exponatele cu felurite cuiburi i-au ajutat pe elevi să înțeleagă cât de ingenioase și adaptate sunt păsările mediului în care trăiesc. Ei au aflat că forma și puterea ciocului influențează adesea modul în care acestea își construiesc adăpostul. Păsările cu cioc puternic, precum ciocănitorile, își amenajează cuiburile în trunchiurile copacilor. Cele cu cioc mai mic, cum este rândunica, își construiesc cuibul din mâl, iar grangurul își împletește adăpostul sub crengi, asemenea unui legănuț. În camera plantelor pot fi admirate orhidee delicate, ferigi spectaculoase, dar și bumbăcărița, specie inclusă în Cartea Roșie. Bogăția pădurii este reprezentată de arbori precum fagul - unul dintre cei mai înalți și impunători –, stejarul, frasinul și salcâmul etc.
Coarnele de cerb spun că în Rezervația Codrii trăiește cerbul nobil. A. Manic îi învață pe copii cum să afle vârsta cerbului: la masculi după numărul de coarne, iar la femele după inelele de la dinți. La o întâlnire cu cerbii din pădure trebuie să ai o prealabilă pregătire: să nu vorbești tare, să te îmbraci adecvat, să nu te parfumezi, altfel riști să fii fluierată de cerbi, în semn de alarmă, iar căprioarele pot lătra. Din rezervație au dispărut lupii, după ce au atacat cerbi și, posibil, chiar și oameni. Au rămas șacalii și alte animale mai mici – ariciul, bursucul, cârtița, orbetele, chițcanul mic (cel mai mic mamifer din Europa), precum și mamiferele zburătoare, cum sunt liliecii, dar și jderul, dihorul, pisica sălbatică (inclusă în Cartea Roșie) și vulpea.
Asemenea drumeții sunt adevărate lecții de ecologie, care îi apropie pe elevi de natură și îi învață să o respecte și să o protejeze.
Autor: Silvia Strătilă
Articol publicat în revista NATURA, nr. 412
Acest articol a fost realizat de Mișcarea Ecologistă din Moldova, cu sprijinul Elveției, în cadrul proiectului „Green Education in Motion” („Educație verde în mișcare”). Conținutul acestui articol nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.
Susține Natura.md: Devino Patron!

