Abonare Online

:

EDITORIAL

  • „CENUȘĂREASA” „CENUȘĂREASA”
    Povestea e cunoscută: o fetiţă minunată poreclită Cenușăreasa e chinuită de mama vitregă, pusă la muncile cele mai grele din casă și, drept răsplată, ţinută flămândă și impusă să doarmă noaptea pe vatra cu cenușă. Cam de șapte decenii, societatea moldovenească se comportă mult mai rău decât…
    Join club

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonare Online

Campanie NATURA

„Reduce, reciclează, reutilizează” – o lecţie ce trebuie învăţată de cetăţenii noştri

Luni, 12 Junie 2017 13:32
  • Autor:  Ana – Maria VEVERIŢA

Aici miroase a mucegai, a aer alterat și alcool expirat. Aici, în țara mea, mucurile de țigări le vezi aruncate printre florile recent plantate, pungile de plastic zboară fără autorizație de pilotaj, iar anvelopele au loc gratuit de parcat. Aici, în țara mea miroase a orice, numai a curățenie, nu.

 

De ce? Pentru că doar 15% din deșeurile produse în Moldova sunt reciclabile, restul 85% din deșeuri sunt fie depozitate, în cel mai bun caz, fie sunt aruncate printre noi. În felul acesta, este adus un prejudiciu mediului, se pierd banii pe care îi putem recupera și cheltuim bani pentru transportarea acestor deșeuri.


În timp ce în Chișinău sau Bălți un locuitor produce zilnic un kilogram de deșeuri, în sate această cifră ajunge doar la jumătate de kilogram. Resturile alimentare constituie aproape 60 la sută din volumul total al deşeurilor, iar sticla, hârtia şi plasticul de la şapte până 12 la sută.


Toate aceste produse ar putea fi reciclate, reduse și reutilizate pentru o dezvoltare durabilă a țării.

 

Cărămizi din deșeuri reutilizate 
Astăzi, în Republica Moldova funcționează ... câteva uzine, întreprinderi și mai nou, firme de colectare, selectare și reciclare a deșeurilor. Câte sunt ele? Numărul exact al acestora nu este deocamdată cunoscut, nici de cei de la guvernare și nici de ecologiștii amatori. Comparativ, în Germania funcționează cea mai mare și mai inteligentă stație de reciclare din lume, iar în Austria se reciclează 63% din totalul deșeurilor municipale.


O fabrică unică în domeniul reciclării există în satul Perecesina din raionul Orhei. Aici, la fabrica de reciclare a peturilor se prelucrează doar o mie de tone din cele patru mii câte sunt importate în R. Moldova. După colectare, sticlele de plastic ajunse la fabrică sunt separate după culoare și componenta chimică, sunt curățate de impurități și tocate. Fabrica exportă produsul reciclat în China și în câteva state din Uniunea Europeană. Din materia primă de la Peresecina chinezii și europenii fabrică rechizite, mobilier de birou, eprubete și alte produse utile. Fabrica ar putea contribui la soluționarea problemei deșeurilor însă… duce lipsă de materie primă. Deși sunt instalate de câțiva ani containere speciale pentru colectarea plasticului, majoritatea ambalajelor continuă să fie aruncate în locurile publice - în stradă, parcuri sau pur și simplu sub balcoanele blocurilor de locuit.


O uzină-pilot de prelucrare integrală a deşeurilor din plastic a fost inaugurată acum trei ani și la Chișinău. Uzina-pilot poate să recicleze 20 tone de deşeuri în fiecare lună sau până la 250 tone pe an. Materia primă este cumpărată de la populaţie de la unul la opt lei pentru un kg de plastic, în funcție de calitatea acestuia. În urma reciclării sunt produse olane, cărămizi, scânduri pentru podea, matrice şi scoabe. Patru astfel de uzine de prelucrare a deșeurilor din plastic există în capitala Moldovei. Conform estimărilor, în Moldova există circa 3 milioane de tone de deșeuri din plastic.


O bună practică în domeniul reciclării întâlnim și la Ungheni, unde funcționează o fabrică de reciclare, înființată în parteneriat cu o firmă austriacă. Aici sunt colectate şi depozitate circa 1600 de tone deşeuri menajere anual. Tot în acest oraș există alte două puncte de colectare a deșeurilor, dintre care o firmă de colectare a fierului uzat și una de reciclare a deșeurilor din lemn și hârtie.


În timp ce în urbe mai putem întâlni astfel de stații și centre de reciclare, la nivel local, stațiile de prelucrare și reciclare a deșeurilor le putem găsi doar printre obiectivele proiectelor finanțate din bani străini. Începând cu luna august 2014 în comuna Calugăr din Fălești a fost inaugurată o stație modernă de sortare a deșeurilor, care deservește 11 sate din zonă, dar şi oraşul Făleşti. În următorii doi ani, în acest raion, cât și în Șoldănești, urmează a fi construite centre de reciclare a deșeurilor. Construcția face parte din proiectul „Îmbunătățirea sistemului integrat de management al deșeurilor solide în raioanele Șoldănești, Rezina și Florești”, care este implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor împreună cu Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei - GIZ Moldova. Un depozit de deșeuri va fi construit și la Căușeni. Acesta va fi plasat în apropierea uzinei de beton asfaltic de la ieşirea din oraşul Căuşeni, pe suprafață de 19 hectare.

 

Potrivit platformei reciclare.md, cele mai active raioane în domeniul reciclării sunt: Bălți, Ungheni, Briceni, municipiul Chișinău. La Bălţi sunt colectate baterii uzate și prelucrate deșeuri din masă plastică, polietilenă și alte tipuri de deșeuri. Aici, pe lângă reciclarea textilelor, a hârtiei și a masei plastice, există și o companie care produce combustibil din pneuri uzate. Ungheniul este un alt oraș de top, cu trei puncte de colectare și prelucrare a deșeurilor. 


Şi la Briceni sunt colectate acumulatoare și baterii uzate. Iar în municipiul Chișinău sunt înregistrate peste 75 firme de reciclare. Totodată, în satul Varnița din raionul Anenii Noi funcționează chiar și o firmă de colectare a deșeurilor care conțin mercur. „Noi doar le colectăm și le transmitem unei companii din Tighina, unde acestea sunt reciclate”, explică directorul firmei, Gheorghe Lupu, care ne asigură că pentru a avea o afacere rentabilă în acest domeniu este necesară tehnica modernă. „Deja al doilea an ne zbatem pentru un proiect de finanțare a unui utilaj nou și efectiv. Astfel vom putea recicla aici deșeurile, fără să le transmitem altei companii. Cu regret, am avut parte doar de susținere verbală”, adaugă Gheorghe Lupu. Compania colectează deșeurile periculoase de la întreprinderile cu capital străin, întrucât, conform antreprenorului, firmele cu capital autohton nu sunt interesate de protejarea mediului.

 

Reciclarea = 1,5% din PIB-ul țării
În Republica Moldova colectarea separată a deşeurilor menajere nu a devenit încă o practică des întâlnită, astfel că se poate afirma că un procent însemnat din deşeuri, reprezentând materialele reciclabile, nu se recuperează. Se pierd, astfel, mari cantităţi de materii prime secundare şi resurse energetice. 

 

În situaţia creată, Moldova riscă să piardă oportunitățile de dezvoltare economică și de producere a propriilor surse de energie ecologică. „Îmbunătăţirile în sectorul gestionării deşeurilor, mai ales în ceea ce priveşte colectarea separată şi prelucrarea deşeurilor solide municipale, au potenţialul de a genera oportunităţi de angajare. Valoarea estetică a peisajului şi a mediului înconjurător ar creşte, în timp ce nivelul de poluare şi riscurile pentru sănătatea publică ar scădea în rezultatul gestionării mai responsabile a deşeurilor. Reciclarea va creşte disponibilitatea de resurse secundare. Pe termen mai lung, captarea metanului şi incinerarea deșeurilor ar crea un potenţial semnificativ pentru producerea de energie electrică şi respectiv beneficii economice. Beneficiul economic pe termen lung care poate fi obținut în rezultatul implementării măsurilor de gestionare a deşeurilor va fi probabil între 0,98% şi 1,43% din PIB”, se arată în Strategia de mediu a Republicii Moldova pentru anii 2014 – 2023. Comparativ, industria reciclării aduce anual economiei Germane peste 50 milioane euro.


Creşterea cu 20% a ratei de reciclare până în anul 2023, ceea ce înseamnă că aproape 30% din totalul deșeurilor produse urmează a fi reciclate și reutilizate în următorii opt ani. Aceasta își propune guvernarea în Strategia de mediu. În același timp, Strategia de gestionare a deșeurilor pentru 2013 – 2027 prevede că cota de reutilizare, reciclare sau recuperare a deșeurilor va creşte de la 165 mii tone în 2015 la 1520 mii tone în 2020 şi 1850 mii tone în 2027. Este oare acest obiectiv realizabil? Rămâne de văzut.


Până atunci, simțim același miros, producem la fel de multe deșeuri și reciclăm mai degrabă veșnicele principii și valori, decât oportunități. Oare chiar nu e în puterea noastră să schimbăm lucrurile?

 

Revista „NATURA”

Nr 6 (280), luna iunie 2015

 

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 6548 ori

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova