Omul care vedea viitorul și apăra adevărul

natura.md Feb 7, 2024 07:38 618 0

Serghei Capița

În perioada dictaturii lui V.Voronin, în ianuarie 2008, revista NATURA a publicat un interviu cu Serghei Kapiţa, academician rus cu rădăcini românești din Basarabia, realizat de directorul Bibliotecii Naţionale a R. Moldova, Alexei Rău. Mare a fost mirarea dlui A.Rău, când fizicianul rus, care la 14 februarie 2008, împlinea 80 de ani, i-a răspuns în limba română la întrebări, chiar dacă acesta nu s-a născut în Basarabia, ci în Marea Britanie.

Vă propunem un fragment din interviul lui Alexei Rău în care academicianul Kapiţa vorbeşte, între altele, şi despre situaţia lingvistică din Basarabia.

– Stimate domnule academician, sunteţi descendent din viţă basarabeană. Mai ţineţi vreo legătură cu baştina strămoşească?
– „Vreo legătură” e prea puţin spus. Precum vedeţi, vă răspund în limba română, pe când dvs. m-aţi întrebat ruseşte...
– Astăzi sunteţi pus pe surprize...
– La ce vă referiţi?
– Am în vedere, mai întâi, comunicarea pe care aţi prezentat-o în cadrul acestei conferinţe internaţionale, prilejuită de aniversarea a 170-a a Bibliotecii de Stat a Rusiei, făcând un adevărat fureur. Şi a doua surpriză este că vorbiţi atât de bine limba noastră...
– Iată că şi dvs., când vă referiţi la această limbă, recurgeţi la exprimarea eufemistică. Academicianul Piotrovski, un mare romanist şi un foarte bun prieten al familiei noastre, a tot vorbit despre situaţia lingvistică din Basarabia, inclusiv despre felul acesta al multor intelectuali, iscat din raţiuni de circumspecţie politică, desigur, de a ocoli numele ei cel adevărat. Dar ea este limba română şi n-ai ce-i face. Bovarismul politicienilor de la Chişinău, care poate fi numit cu un cuvânt mult mai dur, numai că nu-mi pot permite să cobor atât de jos, întreţinut, ba nu – generat de o seamă de politicieni chiar de aici, de la Moscova, este o mostră de ignoranţă agresivă. Eu nu cred că în condiţiile creşterii nivelului de instruire şi ale democratizării opacitatea obscură a acestor grupări şovine nu va fi dezamorsată definitiv. Lucrul acesta, însă, depinde de vorbitorii acestei limbi, în primul rând, de intelectualii de la voi care trebuie să spună adevărul. Iar dacă „a spune adevărul” vi se pare o expresie cam bombastică, atunci ţineţi-vă de ceea ce se numeşte demnitate intelectuală. Eu, fiind departe de locurile de baştină ale străbunicilor mei, ţin la această limbă tocmai din acest sentiment de demnitate, care include, pentru un intelectual, şi datoria de a cunoaşte şi de a vorbi limba mamei care i-a dat viaţă şi l-a crescut. Dacă bunelul şi bunica erau basarabeni vorbitori de limbă română, dacă tatăl meu şi mama mea au fost la fel, chiar dacă, în virtutea situaţiei lor, nu au prea avut condiţii să se şi afirme în această limbă, cum puteam eu să fiu altfel? Mai mult chiar, deşi m-am născut şi am crescut departe de Basarabia, am mers pe urmele tatei şi mi-am luat şi eu o soţie basarabeancă, de prin părţile Sorocii, aşa încât, atunci când ne retragem în căminul nostru familial, mai vorbim şi româneşte. Am şi mers împreună, de câteva ori, când eram mai tineri, în ospeţie la părinţii şi la rudele soţiei mele”. (Extras de pe Internet).

P.S.: Fragmentul din interviu demonstrează că Serghei Kapița (Căpiță) își cunoștea originile românești și vorbea limba română. Interviul publicat în „NATURA” a apărut în timpul „domniei” lui Voronin și l-a supărat rău de tot pe „vojdi”. Am fost telefonat de „sus” cu atenționările și intimidările tradiționale, pe care, de regulă, le neglijam sau dădeam replica sub formă de pamflet, parodie sau persiflare. Nu am făcut-o, fiindcă leprele de la „palat” au decis să se răzbune pe autor, pe Alexei Rău, cerând de la Ministerul Culturii să-l destituie pentru interviul apărut în „NATURA” din funcția de director al BNM. Din câte cunosc, a intervenit multă lume bună, de peste hotare, ca să-i potolească mânia lui Voronin și să-l lase în funcție pe Alexei Rău. Ar fi bine pentru istorie, ca acest caz uitat sau necunoscut, să fie făcut public de cei care știu mai multe despre încercările murdare ale sculelor lui Voronin să-l destituie și să-l umilească pe patriotul și omul de o cultură aleasă, Alexei Rău. Și pe această cale, îl rog pe cercetătorul Iurie Colesnic, să descrie acel episod cu celebrul interviu apărut în publicația „NATURA”, fiindcă, pare-mi-se, cunoaște mult mai multe decât mine în privința abuzurilor comise împotriva lui Alexei Rău de clica lui Voronin.