De la 50 de bani la 1.50 lei per kg. Colectarea maculaturii nu e trend, dar necesitate
natura.md
Apr 19, 2023 08:25
2624
0
Colectarea separată a deșeurilor de hârtie este o activitate interesantă, dar și importantă pentru mediu. În Chișinău sunt șapte puncte de colectare, care primesc spre reciclare cărți, caiete, ziare, reviste și carton. Odată colectate, acestea sunt transportate la uzină pentru a fi prelucrate și reutilizate sau exportate.
O ușă maronie, pereți reci și mucegăiți, mirosind a fum de țigară, dar și a cărți, ziare sau reviste vechi. Așa poate fi descris punctul de colectare a maculaturii de pe strada Columna 91, din Chișinău. De mai bine de un an, Alexandru Șvîțchii și echipa sa, trecuți greu prin viață, colectează maculatură. Oamenii vin aici să aducă ziare, caiete, cărți și carton.
Maculatură colectată este sortată, aranjată pe tipuri. Alexandru ne-a spus că sunt și niște reguli de respectat: ,,În primul rând, maculatura adusă trebuie să fie legată sau împachetată. Hârtia albă trebuie să fie pusă în pachete sau în saci. Maculatură pe care o vedeți este adusă la fața locului de către oameni, nu ne deplasăm la domiciliu. De aici, transportarea maculaturii mai departe se face cu mașina uzinei”. Un kg de maculatură predată la punctul de colectare costă 50 de bani. Dar, dacă vrei să cumperi vreo carte de acolo, nu mai plătești la kg, prețul variază în funcție de vechimea. Am cumpărat și noi câte un ziar de la ei și am plătit 10 lei pentru un exemplar.
Cum se pregătește cartonul pentru export la fabrica „Vladecaprim SRL”?
Un teren mare, într-o parte mai retrasă a orașului. Întorcând privirea, vezi doar carton. Afară muncitorii pregătesc cartonul pentru export, presându-l cu mașina specială. Acolo l-am întâlnit pe Vasile, muncitor la fabrica „Vladecaprim SRL”, care ne-a spus de la cine primesc maculatură și unde o exportă: „Noi primă maculatură de persoane fizice, însă avem contract și cu diferite companii. Exportul se face în România și Ucraina”.
Directorul companiii, Vasile Botnari, ne-a explicat cum decurg lucrurile la uzină: „Noi nu numim „Vladecaprim SRL” și colectăm maculatură de șapte ani. Compania noastră are două puncte de colectare. Din tot ce strângem noi, avem circa 90% carton, 9% cărți și 1% reviste. Un kg de maculatură costă 1 leu și 50 de bani. În mare parte, ne ocupăm de carton, îl aducem la depozit și îl presăm cu mașină specială”. „Odată exportat, materialul se prelucrează, iar din ziare, cărți și hârtie albă se face hârtie igienică, șervețele etc. Cartonul se reciclează și din nou se produce carton”, a mai adăugat directorul uzinei. Vasile Botnari și-ar dori ca oamenii să atragă mai multă atenție colectării maculaturii, pentru că acestea sunt deșeuri care trebuie reciclate și repuse în circulație.
O altă metodă de reciclare a maculaturii
Elevii și profesorii de la Liceul Teoretic „Grătiești” pot fi un exemplu pentru alte instituții publice din țară. Prin proiectul „Spre o Școală mai Verde, Durabilă și Eficientă”, ei au încercat un experiment pentru a valorifica hârtia colectată. Observând că cele mai multe deșeuri de la școală sunt cele de hârtie, circa 3-4 kilograme săptămânal, ei au încercat să le transforme în brichete pentru foc. În fiecare săptămână, câte o clasă din liceu era de serviciu pentru a recicla deșeurile de hârtie și a le transforma în brichete. Ulterior, acestea au fost distribuite persoane vârstnice din sat, pentru a fi pus pe foc pe timp de iarnă.
Economii prin reciclare
Reciclarea deșeurilor de hârtie este o activitate care poate să producă economii. O fabrică de hârtie consumă cu 40% mai puțină energie dacă folosește hârtie reciclabilă. Cu tehnologiile actuale, hârtia poate fi reciclată de cel mult patru ori. De asemenea, este mai scumpă producerea hârtiei din lemn decât din reciclarea hârtiei. Spre exemplu, o tonă de hârtie reciclată poate economisi 3200 litri de apă, 380 KWh energie electrică, 17 copaci cu vârsta de 20 de ani și evită eliberare în atmosferă a circa 850 de grame de dioxid de carbon, scrie HartaReciclarii.ro .
Autori: Nicoleta MUGUREANU, Daniela NOVAC,
Pentru Ecopresa.md
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 374
Susține Natura.md: Devino Patron!
