Anton Crihan: a votat Unirea la 24 de ani și a apărat-o până la 100
În galeria marilor români basarabeni, Anton Crihan, născut la 10 iulie 1893 în satul Sângerei, ocupă un loc de frunte ca luptător neînfricat pentru reîntoarcerea baștinei sale la Patria-Mamă – România. Organizator al cohortelor moldovenești împotriva anarhiei și jafurilor dezlănțuite de dezertorii ruși, unul dintre cei mai tineri dintre cei 86 de deputați care au votat Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, publicist, economist, profesor universitar, om politic și militant neobosit pentru afirmarea și promovarea adevărului istoric privind originea, limba, teritoriul și apartenența organică a basarabenilor la poporul român.
Cartea sa de căpătâi, Drepturile românilor asupra Basarabiei după unele surse rusești (Editura Eminescu, 1995), reunește numeroase documente și mărturii autentice provenite din surse rusești, redactate de istorici, oameni de stat și alte personalități reprezentative ale imperiului țarist, care confirmă fără putință de tăgadă adevăruri incontestabile: basarabenii sunt români, fac parte organică din poporul român, iar țara lor adevărată este România, nu Rusia.
Anton Crihan are o biografie fascinantă, modelată de luptele și frământările epocilor pe care le-a traversat – de la prăbușirea imperiului țarist și Marea Unire a neamului românesc la edificarea statului național unitar român, ca parlamentar ales de șase ori în Parlamentul României; apoi a suportat drama de la ocuparea Basarabiei de către Rusia sovietică, la 28 iunie 1940, până la exilul american. A rămas până la sfârșitul vieții un apărător înflăcărat și un promotor neobosit al drepturilor românilor dintre Prut și Nistru.
A fost ultimul supraviețuitor dintre deputații care au votat Unirea din 27 martie 1918 și a avut bucuria de a vedea valul renașterii naționale și proclamarea Independenței Republicii Moldova față de Rusia imperială, la 27 august 1991. A cerut să fie înmormântat în pământul sfânt al Basarabiei natale.
Mărturisesc că fac parte din grupul de deputați care a avut fericirea să preia ștafeta simbolică și testamentul „Sfatului Țării”, aduse de Anton Crihan în Parlamentul de la Chișinău, în ultimul său drum din iunie 1993, când s-a reîntors pentru totdeauna Acasă. El ne-a lăsat o lecție peste veacuri: poți fi izgonit de la baștină, din Țară, dar nu poți fi despărțit de adevăr și de neamul românesc.
Să-i cinstim faptele și numele: destinul lui de luptător a început cu Unirea din 1918 și s-a încheiat cu reîntoarcerea în pământul Basarabiei natale, căreia i-a rămas credincios o viață întreagă.
Anton Crihan: luptător și promotor al adevărului
Basarabia
Basarabia nu este o creație a Rusiei, ci o parte a vechii Moldove.
Problema Basarabiei trebuie examinată în lumina adevărului istoric, nu a forței.
Nici un act de anexare nu poate șterge drepturile istorice ale unui popor.
Basarabia a rămas românească prin populația ei, prin limbă și prin tradiții.
Aceste idei străbat întreaga sa lucrare „Drepturile românilor asupra Basarabiei după unele surse rusești”, în care demonstrează că numeroși istorici, statisticieni și geografi ruși recunoșteau caracterul românesc al provinciei.
Unirea și importanța ei
N-am cunoscut mai mare democrație decât aceea din momentul hotărârii Sfatului Țării pentru Unirea din martie 1918.
Unirea nu a fost un act de cucerire, ci unul de eliberare națională.
Sfatul Țării a exprimat voința legitimă a majorității populației Basarabiei.
Unirea a reprezentat revenirea firească a unei provincii la patria din care fusese ruptă.
Aceste formule sintetizează argumentația prezentă în memoriile și studiile sale dedicate anului 1918.
Românitatea Basarabiei
Poporul dintre Prut și Nistru este parte integrantă a poporului român.
Limba este cel mai puternic document al continuității noastre naționale.
Nici administrația țaristă, nici politica de deznaționalizare nu au putut schimba ființa românească a Basarabiei.
Țărănimea basarabeană a păstrat cu sfințenie limba și tradițiile strămoșești.
Conștiința națională a supraviețuit tuturor încercărilor de dezrădăcinare.
Aceste idei apar recurent în studiile și conferințele sale consacrate mișcării naționale basarabene.
Drepturile românilor în lumina surselor rusești
Aceasta este poate contribuția cea mai originală a lui Anton Crihan. El nu se limitează la izvoare românești, ci folosește chiar mărturii rusești pentru a demonstra drepturile românilor asupra Basarabiei.
Ideile centrale ale cărții sale pot fi rezumate astfel:
Mărturiile rusești confirmă caracterul românesc al Basarabiei.
Statisticile oficiale rusești indică majoritatea românească a populației.
Numeroși savanți ruși au recunoscut originea românească a locuitorilor Basarabiei.
Adevărul despre Basarabia poate fi demonstrat și prin documente rusești.
Drepturile românilor asupra Basarabiei nu sunt o teză propagandistică, ci o realitate documentară.
Metoda sa era una deosebit de eficientă: demonstra cu izvoare provenite chiar din mediul academic și administrativ rus că populația majoritară a Basarabiei era românească, iar provincia făcuse parte din Principatul Moldovei până la anexarea din 1812.
O formulare-sinteză care exprimă întreaga sa operă
Dacă ar trebui rezumată într-o singură frază moștenirea lui Anton Crihan, aceasta ar putea fi formulată astfel:
„Basarabia este românească prin istorie, prin populație, prin limbă și prin drept, iar acest adevăr poate fi demonstrat chiar și cu mărturiile celor care au stăpânit-o.”
Această idee concentrează esența întregii sale activități de cercetător, om politic și militant al cauzei naționale basarabene și românești.
Selecție: Aurel Dumitru
Autor: Alecu Reniță
Articol publicat în revista NATURA, nr. 413
Susține Natura.md: Devino Patron!

