Rezervația Naturală „Codrii”, oază de natură în inima țării

natura.md Oct 28, 2026 11:58 21 0

Departe de aglomerația urbană și de ritmul alert al orașului, în inima țării, se întinde Rezervația „Codrii” – un loc în care natura își urmează cursul, iar pădurile adăpostesc o biodiversitate bogată. Aici, zi de zi, oameni dedicați muncesc pentru a păstra acest patrimoniu natural, protejând speciile de plante și animale și contribuind la conservarea ecosistemelor. Pe lângă munca din teren, aceștia au și misiunea de a face cunoscută valoarea rezervației și de a-i convinge pe oameni că protejarea naturii nu este doar o responsabilitate a celor care lucrează aici, ci a fiecăruia dintre noi.

Silvicultor în a patra generație

Un medic are grijă de sănătatea oamenilor, iar un silvicultor veghează asupra sănătății pădurii. Prin lucrările pe care le efectuează, acesta contribuie la menținerea echilibrului ecosistemelor, la salvarea arborilor afectați de boli și dăunători și la îngrijirea puieților, care vor deveni pădurea de mâine. Așa cum oamenii au nevoie de medici pentru a se însănătoși, și pădurile au nevoie de specialiști care să le monitorizeze starea și să intervină atunci când este necesar.

La Rezervația Naturală „Codrii”, Ion Kvasov duce mai departe o tradiție de familie ajunsă deja la a patra generație de silvicultori. Spune că se mândrește cu profesia sa și că munca pe care o face îi aduce satisfacție. Despre responsabilitățile pe care le are, acesta explică:

„Efectuăm monitorizarea fondului forestier, efectuăm și evaluăm lucrările de igienizare. Acolo unde, spre exemplu, avem efectul de uscare în masă, venim cu lucrările necesare, corespunzătoare acestor fenomene.”

Spiritul de observație este printre calitățile esențiale ale unui silvicultor, consideră Ion Kvasov. Schimbările din pădure pot oferi indicii importante despre starea de sănătate a arborilor, iar identificarea lor la timp permite evaluarea situației și, după caz, intervenția specialiștilor.

Dincolo de responsabilitățile profesionale, munca are pentru Ion Kvasov și o semnificație personală. Cu emoție și mândrie, acesta vorbește despre moștenirea familiei sale și despre dorința de a o transmite mai departe.

„Străbunelul meu a fost silvicultor, bunelul, tata, acum și eu și sper ca și copiii mei vor urma această cale.”

Nu întâmplător, silvicultorii ocupă un loc important în activitatea Rezervației Naturale „Codrii”. Aceștia asigură paza și gestionarea fondului forestier, contribuind direct la conservarea patrimoniului natural al rezervației.

Directorul instituției, Gheorghe Manic, explică modul în care s-a extins suprafața protejată și care este rolul echipei în menținerea pădurilor.

„La început, suprafața totală cuprindea 2.760 de hectare, iar la ziua de azi avem 5.200. Scopul de bază este de a păstra porțiunea din Codrii Centrali ai Moldovei, care reprezintă pădurile compacte ale Codrilor din Republica Moldova. La moment, în cadrul instituției activează 48 de angajați. Cea mai mare ramură fiind silvicultura. Ei sunt cei care stau la pază zi de zi și îndeplinesc acele lucrări stipulate de amenajamentul silvic.”

Cercetătorii, cei care descifrează echilibrul dintre floră și faună

Pădurea nu înseamnă doar arbori, ci și o multitudine de plante și animale, fiecare având un rol în menținerea echilibrului natural. Pentru a înțelege cum evoluează aceste ecosisteme și ce amenințări le afectează, cercetătorii monitorizează speciile și documentează schimbările din teren. Natalia Jardan, cercetătoare și directoare adjunctă a Rezervației Naturale „Codrii”, spune că în flora rezervației se regăsesc 64 de specii de plante protejate de stat, dintre care 32 sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Printre acestea se numără orhideele sălbatice, precum căpșunița cu frunze lungi (Cephalanthera longifolia), dar și bumbăcărița (Eriophorum latifolium), o plantă caracteristică zonelor umede. Recent, Jardan a publicat și monografia „Speciile vasculare rare din flora rezervației Codrii”, care cuprinde date actualizate despre fiecare specie de plantă rară și contribuie la o mai bună cunoaștere și protejare a patrimoniului vegetal al rezervației.

Printre animalele care populează pădurile rezervației se numără căprioarele, cerbii comuni, cerbii cu pete, mistreții, veverițele, pisicile sălbatice și vidrele. Însă bogăția naturală a acestui teritoriu este pusă la încercare de schimbările climatice, perioadele secetoase și scăderea nivelului apelor freatice, afectează inclusiv speciile de plante. Un exemplu este o luncă din rezervație, care în urmă cu câteva decenii era inundabilă și adăpostea numeroase specii, inclusiv plante rare, precum bumbăcărița. Reducerea umidității schimbă condițiile de viață ale acestora și pune în pericol supraviețuirea lor.

O altă provocare ține de echilibrul dintre fauna sălbatică și regenerarea pădurii. Potrivit Nataliei Jardan, în ultimii patru-cinci ani, efectivul de cerbi cu pete a devenit o problemă pentru anumite sectoare ale rezervației. Dacă numărul optim estimat pentru suprafața de aproximativ 5.170 de hectare ar fi de 120–130 de exemplare, în prezent sunt peste 700. Concentrarea lor în anumite zone afectează dezvoltarea puieților: aceștia reușesc să crească în grosime, dar nu și în înălțime, ceea ce împiedică regenerarea naturală a pădurii.

„Acolo avem parchete unde de ani de zile ne străduim să regenerăm pădurea, însă nu reușim, deoarece puieții sau semințișul cresc până la 1,50 metri, se îngroașă la tulpină, însă nu cresc în înălțime. Deci regenerarea este nulă”, explică Natalia Jardan.

Anul trecut, a fost inițiat un proces de reglare numerică a efectivului de cerbi cu pete, prin extragerea unor exemplare îmbătrânite sau bolnave. Cercetătoarea consideră că aplicarea anuală a acestei măsuri ar putea contribui la restabilirea echilibrului ecologic și ar permite pădurii să se regenereze.

Pe lângă monitorizarea și cercetarea speciilor, conservarea biodiversității presupune și limitarea intervenției umane în zonele vulnerabile. Directorul rezervației, Gheorghe Manic, atrage atenția că plantele rare trebuie protejate inclusiv de culegere, iar accesul în zona strict protejată este limitat, fiind permis cercetătorilor în scopuri de observație. Pentru vizitatori există un traseu turistic de aproximativ cinci kilometri, care poate fi parcurs doar însoțiți de un ghid și cu respectarea itinerarului stabilit.

Astfel, protejarea Rezervației „Codrii” înseamnă și monitorizarea atentă a speciilor, intervenții atunci când echilibrul natural este afectat și reguli care să permită oamenilor să descopere frumusețea pădurii fără a-i pune în pericol bogăția.

Rezervația, un loc de învățare despre natură

Legătura dintre om și natură se formează adesea încă din copilărie, atunci când curiozitatea de a descoperi lumea vie se transformă în uimire și dorință de a o cunoaște mai bine. La Rezervația Naturală „Codrii”, vizitatorii au ocazia să se apropie de această lume nu doar prin plimbările în pădure, ci și prin intermediul muzeului, unde pot descoperi diversitatea faunei și afla mai multe despre speciile care populează aceste locuri. Aurica Manic, ghidă în cadrul rezervației, spune că observarea animalelor în habitatul lor natural nu este întotdeauna ușoară, de aceea muzeul reprezintă un punct de atracție pentru cei care vor să le cunoască îndeaproape.

„În natură, ca să vedem animale vii, este cu mult mai greu, dar muzeul este ceva fenomenal. Avem 153 de specii de păsări, avem animale mari și mici și toate au un interes deosebit pentru public, dar mai ales speciile de animale mari, precum mistrețul, căpriorul și cerbul, care sunt fantastice”, povestește ghida.

Un alt loc care stârnește interesul vizitatorilor este țarcul animalelor, unde acestea sunt hrănite suplimentar, mai ales în timpul iernii, când hrana este mai greu de găsit. Pentru copii, întâlnirea cu animalele poate deveni una dintre cele mai memorabile experiențe ale vizitei. Astfel de experiențe îi ajută pe cei mici să înțeleagă că natura nu este doar ceva ce învățăm din cărți, ci o lume vie, care merită cunoscută și protejată.

Interesul pentru descoperirea naturii se reflectă și în numărul vizitatorilor. Potrivit directorului rezervației, Gheorghe Manic, peste o mie de persoane ajung aici, în special la sfârșitul anului școlar, când grupuri de elevi din diferite regiuni ale țării vin să participe la activități educative. Lecțiile sunt dedicate florei, faunei, speciilor rare și plantelor și animalelor incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Pe lângă muzeu, vizitatorii pot parcurge și traseul turistic, unde descoperă obiective naturale și învață mai multe despre ecosistemul pădurii.

Pentru cei care trec pragul rezervației, vizita poate fi mai mult decât o excursie în natură. Este o ocazie de a înțelege cât de bogată este lumea vie din jurul nostru și de ce protejarea ei începe prin cunoaștere.