Ghindești, un oraș mic cu suflet mare

Deplasările în nordul Republicii Moldova îți creează parcă o altă viziune despre oameni și locuri. Și așa este. Cum treci de satele Prodănești (cândva, călătorind pe aici, privirea era furată de casele care străluceau de frumusețea și îngrijirea lor gospodărească), Căprești (sat renumit prin iarmarocul de duminică și prin numărul mare de evrei), stâncile și bătrânul Răut, cu povești și istorie necunoscute până la capăt, parcă începi să privești altfel aceste locuri și pe oamenii lor. S-ar putea ca Maria Brumă, fosta profesoară de limba și literatura română, și Raisa Scorpan, fosta profesoară de limba franceză, două prietene de-o viață, născute în satul Țâra, Florești, în aceeași mahala, dar strămutate în Ghindești, după ce le-am cunoscut, mi-au dat convingerea că oamenii din aceste locuri au zugrăvit adevărata frumusețe a acestei zone. Primele persoane care-mi vin acum în minte, sunt floreșteni, născuți în satele pitorești de pe malul Răutului, și au ceva asemănător: și-au găsit un loc aparte în cultura căreia îi slujesc și astăzi atât de frumos: Maria Șleahtițchi (Ștefănești), Nicolae Negru și Angela Rusu (Ciutulești), Emilian Galaicu-Păun (Unchitești), Pavel Pînzaru, botanist (Cernița), Dumitru Țâra Sr., jurnalist (Roșietici), Vitalie Ciobanu (Florești), iar lista consfințirii acestor locuri prin faptele lor e deschisă și poate fi kilometrică.   

La Ghindești nu este greu și nici departe să ajungi. Chiar dacă este prima vizită în acest oraș, nu ai nicio îndoială sau temere că nu ajungi cu bine la destinație. Arcul de la intrarea în oraș, construit din cărămidă, este vizibil de înalt și parcă te așteaptă să-l treci precum ai trece peste podul de flori improvizat ca la nunțile moldovenești, iar sub el mă aștepta Maria Brumă, omul intelectual al locului, pregătită oricând să te poarte în localitatea unde a lăsat cei mai frumoși ani de muncă și dăruire profesională.     

Problemele trecutului și proiectele de astăzi le aflăm de la Primărie 

La sfatul înțelept al Mariei Brumă, că cea mai bună informație despre Ghindești o poți afla de la autoritatea publică locală, ne-a dus la Primărie (primar Mihai Bulat). Rodica Chira, secretară a Consiliului orășenesc Ghindești, și Nadejda Guțanu (specialistă superioară în cadrul Primăriei, cu atribuții de perceptor fiscal, sunt persoanele angajate aici, cunoscătoare să vorbească despre problemele, grijile și realizările prezente în activitatea zi de zi a Primăriei. Amândouă sunt discipolele Mariei Brumă, iar instruirea și formarea pe care le-au primit de la profesoara lor se pot vedea în comportamentul, în modul lor de gândire și în felul în care își îndeplinesc astăzi responsabilitățile. Rodica Chira este în această funcție din 2011 și vorbește despre Ghindești cu sentimentul omului care îi cunoaște nu doar prezentul, ci și trecutul. Este localitatea în care a crescut, a învățat și în care a ales să rămână. „Suntem o autoritate publică relativ tânără”, spune funcționara, amintind că, la 12 august, Ghindești a marcat 70 de ani de la fondare. Localitatea a apărut în anul 1956, odată cu relansarea activității fabricii de zahăr, iar destinul ei a fost, pentru mult timp, strâns legat de această întreprindere. 

Închiderea fabricii de zahăr a însemnat pentru Ghindești o perioadă dificilă. Au urmat probleme legate de apă, canalizare, încălzire, locuri de muncă și, în cele din urmă, plecarea multor oameni. Rodica Chira își amintește de iernile în care, lucrând la grădiniță, făcea focul în sobe pentru ca instituția să poată funcționa. Dar localitatea a trebuit să o ia de la capăt. Una dintre primele preocupări ale administrației a fost asigurarea cu apă a populației. Printr-un proiect realizat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost renovat în totalitate sistemul de apeduct și canalizare, care ulterior a fost transmis spre administrare unei instituții specializate.

Astăzi, spune secretara Consiliului orășenesc, problemele legate de aprovizionarea cu apă au fost depășite.

Investiții în oameni și în comunitate

„Noi întotdeauna spunem: orașul Ghindești este un oraș mic cu suflet mare”, afirmă Rodica Chira. Iar această formulă pare să cuprindă și felul în care administrația locală își vede misiunea: o localitate mică, dar care încearcă să nu stea pe loc. 

În prezent, orașul trece prin procesul de amalgamare. Ghindeștiul s-a amalgamat cu mai multe localități din preajmă, iar administrația locală consideră că orașul dispune de condiții mai bune de infrastructură și dezvoltare pentru a fi centru administrativ. În același timp, depopularea rămâne una dintre problemele care nu pot fi trecute cu vederea. Potrivit datelor menționate de Rodica Chira, Ghindeștiul are în prezent 1.251 de locuitori. În trecut, populația era mult mai numeroasă. Ea își amintește că, în perioada în care era elevă, școala avea în jur de 800 de copii și funcționa în două schimburi. Odată cu problemele economice și cu migrația, numărul locuitorilor a scăzut. Dincolo de drumuri, apă și infrastructură, administrația locală investește și în activitățile pentru copii și tineri. Un exemplu este Ansamblul de Dansuri „Struguraș”, creat în urmă cu aproximativ patru ani. Autoritatea publică locală a investit în costume naționale pentru dansatori, inclusiv pentru grupa mică. Copiii participă la festivaluri internaționale, ajungând să evolueze în România și Polonia.

Și grădinița a trecut prin schimbări. Scăderea natalității și transformările din localitate au determinat administrația să găsească soluții pentru utilizarea unor spații care nu mai erau folosite. Astfel, un fost atelier al școlii a fost transmis în comodat pentru amenajarea unei grădinițe. În prezent, în instituția preșcolară din Ghindești sunt aproximativ 110 copii.

Rodica Chira vorbește și despre importanța centrului de sănătate din localitate, care deservește nu doar Ghindeștiul, ci și localitățile cu care acesta s-a amalgamat. Sunt trei medici de familie, iar experiența sa o face să creadă că medicina primară din localități este esențială pentru oamenii care nu au bani sau posibilitatea de a se deplasa la spitalele regionale.  

Ghindeștiul are, de asemenea, casă de cultură, gimnaziu, grădiniță și un centru în care tinerii se pot întâlni, viziona filme și discuta despre proiectele lor. Asociația tinerilor colaborează cu Asociația Ghindeștenilor și a Băștinașilor, iar prin proiecte au fost amenajate spații în care tinerii se pot reuni și își pot pune în practică ideile. 

Proiecte pentru un oraș mai curat 

În ultimii ani, administrația locală s-a implicat în mai multe proiecte de dezvoltare. Prin programul „Satul European” au fost amenajate spații publice, au fost sădiți copaci și au continuat lucrările de infrastructură. Ghindeștiul are în prezent aproximativ 95 la sută din străzi asfaltate, iar lucrările continuă de la an la an, în funcție de posibilitățile bugetare.

Un alt domeniu în care administrația locală își propune să producă schimbări este protecția mediului. Prin intermediul GAL „Lunca Răutului”, Ghindeștiul a inițiat un proiect de ecologizare a orașului și de management eficient al deșeurilor. Problema este una concretă: în anumite zone, în special acolo unde sunt multe blocuri de locuit, numărul tomberoanelor este insuficient. Prin proiect urmează să fie procurate șapte tomberoane din lemn, pentru a îmbunătăți colectarea deșeurilor.

Un rol important în proiectele localității îl au și băștinașii plecați peste hotare. Rodica Chira vorbește despre un proiect realizat prin programul „DAR 1+3”, în care Guvernul Republicii Moldova, diaspora și autoritățile publice locale au contribuit împreună. Cetățenii din diaspora au participat activ la acumularea fondurilor pentru proiect, iar rezultatele acestei colaborări se văd în localitate.

Un alt proiect, realizat prin Ambasada Republicii Polonia, a vizat revitalizarea orașului Ghindești. Pentru elaborarea planului de revitalizare s-a lucrat timp de aproximativ doi ani, iar proiectul se află în proces de implementare. Printre obiective se numără și reconstrucția Casei de Cultură. Avem finanțate proiecte prin intermediul Satului European, ediția a doua.

O contribuție aparte la dezvoltarea infrastructurii o va avea Asociația „Ghindeștenii”, fondată de Nadejda Guțanu. Prin intermediul acesteia vor fi atrase proiecte în care se vor implica și membrii diasporei, contribuind astfel la dezvoltarea localității. Un sprijin financiar suplimentar pentru bugetul administrației locale înseamnă mai multă siguranță că lucrurile pentru comunitate vor merge înainte. Se caută proiecte, se construiesc parteneriate și se așteaptă ca oamenii plecați peste hotare să se întoarcă, măcar cu gândul, spre locul de baștină.

Este nevoie, însă, și de implicarea comunității. Numai prin eforturi unite pot fi realizate proiectele care vor contribui la dezvoltarea și bunăstarea orașului Ghindești.     

Școala din Ghindești 

Un loc pe care ți-ar părea rău să nu-l vizitezi este Gimnaziul „Mihai Eminescu”. Aici lumina și cultura se privesc față-n față prin șuvițele de apă ale havuzului ce despart școala de Casa de Cultură. Vocile vesele ale copiilor din curte, copacul de la poartă, doldora de foițe împăturite cu dorințele a 314 elevi, educați de profesori cu o pregătire academică, te fac să crezi că ele vor prinde rădăcini în viitor. Doamna director, Tatiana Leonte, însoțită de directorul adjunct, Arcadie Afonin, cu un colectiv de cadre didactice cu dragoste de profesie și vocație pedagogică  continuă tradiția învățării în condiții chiar bune. Ansamblul de Dansuri „Struguraș”, condus de Simion Chiriac, precum și implicarea elevilor și a profesorilor în întregul parcurs didactic, spune doamna director, perpetuează, cu încredere, tradiția celor 72 de ani de școlarizare a generațiilor care au trecut prin școala din Ghindești și care au dus mai departe ceea ce au învățat aici.

Trei generații cu aceeași viziune 

La marginea Ghindeștiului se află o adevărată perlă a locului, o afacere de familie care a reușit să transforme un spațiu cu un trecut industrial într-un loc viu, frumos și plin de perspectivă. Frumusețea acestui loc nu este doar cea a naturii, ci și a ideii care a stat la baza lui și a muncii celor care au făcut-o posibilă.

În anii grei ai pandemiei, familia Scorpan a avut curajul să investească într-un proiect care astăzi reunește trei generații și mai multe direcții de activitate. Raisa Scorpan, profesoară de franceză, cu o cultură europeană rafinată, fiul Viorel și nepotul Mihai și-au pus aici amprenta unor antreprenori pricepuți, demonstrând că și în afaceri este nevoie de viziune, talent și perseverență.

Pe locul unde a falimentat fabrica de zahăr din Ghindești, familia a creat un adevărat proiect de revigorare a locului. Pensiunea agroturistică asigură creșterea bovinelor, oilor și cultivarea cerealelor, pentru ca pe masă să ajungă produse naturale autohtone – carne, brânză și alte bunătăți. Berăria RockScor, condusă de nepotul Mihai, valorifică experiența dobândită în Germania în arta producerii berii. Moara coace pâine și plăcinte, iar pensiunea „La lac” completează acest loc de poveste.

Peste 82 de angajați lucrează aici, mulți dintre ei tineri cu studii superioare. „Le place ceea ce fac și sunt mândri că fac parte din acest proiect”, spune Anastasia Chetrari, manager în cadrul afacerii.

Poate că acesta este și secretul acestei „perle” de la marginea Ghindeștiului: inteligența, cultura și spiritul întreprinzător al familiei Scorpan se văd în tot ceea ce au construit. 

Autoare: Silvia Strătilă 

Articol publicat în revista NATURA, nr. 415

Susține Natura.md: Devino Patron!