Cum își țin păsările de cald iarna?
natura.md
Feb 1, 2024 10:33
500
0
Deseori, pe timpul lunilor de iarnă, în special când ninge sau e ger mare, ne întrebăm cum reușesc păsările să-și păstreze căldura în aceste condiții grele. Cu toate că păsările s-au adaptat destul de bine la capriciile iernii, frigul le creează totuși probleme și unele din ele nu supraviețuiesc.
Păsările sunt animale homeoterme, sau cum le mai spune popular „cu sânge cald”. Ele își păstrează temperatura internă constantă, indiferent de variațiile termice externe. Mai mult decât atât, au un metabolism mai intens și prin urmare o temperatură corporală mai ridicată decât în cazul oamenilor. Temperatura corporală medie a păsărilor este de 40 C, deși aceasta poate fluctua de-a lungul zilei în dependență de activitate sau de condiții climatice. Prin urmare, e destul de dificil pentru o pasăre să-și mențină ridicată temperatura corporală atunci când afară se răcește simțitor. Păsările mici sunt cele care sunt expuse foarte mult acestui risc, întrucât au un raport mare între suprafața și volumului corpului față de păsările mai mari, ceea ce înseamnă că pierd căldura mai repede. În plus, au și rezerve de energie mai mici.
Cel mai important izolator termic în fața frigului este reprezentat de pene. La multe specii de păsări, cresc pene în plus pe la sfârșitul toamnei pentru a le oferi o protecție mai ridicată pe timpul iernii. Uleiul cu care sunt unse penele reprezintă un alt strat de izolare termică, și în plus le oferă un pic de impermeabilitate în fața apei. Multe păsări mai recurg și la alte șmecherii: își umflă penele pentru a favoriza formarea pungilor de aer care le țin de cald. De aceea, de multe ori când e frig afară vedem păsări mici care par mai grase sau mai umflate ca de obicei: acesta e rezultatul adaptării lor interesante la vremea rece.
Picioarele și labele păsărilor sunt acoperite cu solzi de piele care reduc la minim pierderea de căldură. De asemenea, ele sunt capabile să-și contracteze vasele sangvine care diminuează fluxul sanguin către extremități și contribuie și mai mult la reducerea pierderii de căldură. Deseori putem vedea păsările stând într-un singur picior sau tupilate, cu picioarele adunate sub ele, complet acoperite de penele de pe corp. Totodată, ele își afundă mereu ciocul în penele de la aripă, exact din același motiv.
Multe păsări își vor face rezerve de grăsime încă înainte de sosirea iernii, grăsime care le va ține de cald și le va oferi energie pentru a produce căldură corporală. Cu siguranță ați observat toamna, atunci când hrana este abundentă, cum se lăcomesc la fructe, pomușoare, insecte și semințe de diverse plante.
În zilele însorite de iarnă multe păsări vor sta cu spatele la soare și cu penele ridicate pentru a absorbi cât mai multă căldură de la soare. Unele își desfac aripile și întind cozile. În zilele foarte geroase păsările vor genera frisoane, care vor ridica rata metabolismului și în consecință vor produce mai multă energie corporală.
Totodată, pe timp de iarnă multe păsări se adună în stoluri mari pentru a se încălzi mai ușor. Ele dorm la grămadă în copaci sau arbuști, în cuiburi artificiale goale și în alte locuri care mai păstrează căldura acumulată pe timpul zilei.
Pe timpul nopții, păsările vor intra în toropeală pentru a-și conserva energia. Această stare este caracterizată printr-o rată scăzută a metabolismului care rezultă în urma scăderii temperaturii corporale. Acest lucru determină un consum de energie minim pentru a menține gradul corect de căldură. Starea aceasta de toropeală poate fi totuși periculoasă pentru că reacțiile și reflexele sunt mai încete și păsările sunt mult mai vulnerabile în fața prădătorilor.
Cum le putem ajuta pe timp de iarnă? Le facem un serviciu enorm hrănindu-le cu semințe oleaginoase sau chiar cu grăsime animală. Semințele de răsărită, nesărate și neprăjite, puse pe pervaz sau într-o hrănitoare, alături de o bucată de slănină crudă agățată în copac fac minuni pentru păsările mici - aceste alimente le vor oferi o cantitate impresionantă de energie salvatoare.
Autor: Silvia URSUL,
Articol publicat în revista NATURA, nr. 383
Susține Natura.md: Devino Patron!
