Incendiile de vegetaţie - un pericol pentru viaţă şi mediu
Ce scria revista „Natura” în martie 2019
Aproape că nu există primăvară și toamnă fără nelipsitele incendii de vegetație pornite conștient sau inconștient. De foarte multe ori acestea sunt favorizate de un cumul de factori meteorologici (vânturile puternice de primăvară, temperaturi ridicate, umiditate redusă), scăpând de sub control și cuprinzând alte terenuri (inclusiv păduri, pajești, centuri de stuf etc).
Buletine de știință în această activitate cu privire la focarele de incendiu lichidate către colaborarea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale. Ani la rând, ecologiști și pompierii îndeamnă populația să renunțe la igienizarea terenurilor prin arderea deșeurilor vegetale și să țină cont de regulile antiincendiare (să nu aprindă ruguri, să nu ardă miriști și vegetație uscată sau materiale combustibile fără luarea măsurilor pentru prevenirea propagării focului vecinătății), precum și amenajarea locurilor pentru utilizarea focului deschis în condiții și la distanțe care favorizează propagarea focului la construcție, depozite, culturi agricole, păduri, planta și alte vecinătăți).
Totuși, judecând după numărul incendiilor de vegetație raportate în presă și pe rele de socializare, se pare că toate aceste îndemnuri trec pe lângă urechile care sunt obsedate de curățarea pământului prin intermediul celor focului și ale acestora nu le pasă de nimic decât. Aceeași nepăsare este atestată indiferent că este un teren propriu sau unul cu protecție specială.
Așa sa întâmplat recent și pe teritoriul rezervației Țâpova, unde un hectar întreg de pe malul Nistrului au fost mistuite de flăcări. Din imaginile trimise pe adresa redacției unui localnic se poate vedea norul gros și negru de fum ce se ridică deasupra focului și invadează satul, uriașa întindere de stuf care arde și flăcările care se preling pe oglinda apei.
Se poate lesne imagina mirosul care persistă și calitatea deosebită de proastă a aerului care intra în plămânii localnicilor. În afară de disconfortul produs întregiiități, mai există un pericol pe care puțini dintre noi îl conștientizează și de care aproape nimănui nu-i pasă (cu siguranță nu celor care care au pus focul): uriașa pierde a biodiversității, nimicirea sălbatică a plantelor și animalelor. ce este naturală găsesc refugiu în puținele locuri rămase.
Impactul incendiilor asupra animalelor sălbatice aproape că este imposibil de apreciat, în mare parte pentru că nimeni nu și-a bătut capul cu acest lucru și nu a numărat puzderia de mamifere terestre care nici nu au ieșit bine din hibernare atunci când flăcările au început să le mistuie vizuinile.
Incendiile produse în special în zonele umede, care are habitate importante pentru păsările sălbatice, le afectează cuiburile, le pune în pericol viața, iar cele care nu reușesc să fugă la timp ajung să fie incinerate de vii. În plus, în urma incendierii, habitatul rămâne pustiu și distrus, acoperit de cenușă și de cadavrele animalelor ce-și duceau traiul fără să facă nimănui rău (în schimb da, e curat…).
E greu de înțeles raționamentul celor care care incendiază pe bandă rulantă pământurile. Majoritatea o fac din neștiință de cauză și din incapacitatea de a pune la îndoială credința depășită conform faptului focul și singurul element ce poate curăța bine terenurile agricole. Pentru mulți e greu să înțeleagă că de fapt incendiile au efecte dramatice asupra solurilor ).
Soluția care și-a pierdut covorul vegetal în urma focului este expus într-o măsură mai mare la radiațiile solare și deci la creșterea temperaturii, iar în paralel se dezvoltă un strat hidrofob care împiedică acumularea umezelii atât de necesare pentru timp de vară. Drept urmare, vulnerabilitatea solurilor la secetă și îngheț crește, productivitatea agricolă scade din cauza nimicirii materiei organice, iar habitatele noastre naturale devin din ce în ce mai sărace.
Cum să nu fie țara frumoasă în contextul în care gunoaiele și flăcările se iau la întrecere sub ochii noștri nepăsători?
Susține Natura.md: Devino Patron!