Ca să ajungi medic, trebuie să muncești în fiecare zi
Pentru Milena Livinschi, alegerea medicinei nu a fost o întâmplare, ci o dorință de mult visată și convingerea ei încă din timpul anilor de gimnaziu. Originară din satul Dărcăuți, raionul Soroca, tânăra spune că drumul spre profesia pe care și-o dorește în viitor îl mai străbate cu propriii pași. Este absolventă a Gimnaziului din Dărcăuți, iar trecerea la Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” a însemnat o schimbare importantă. Milena spune că „diferența este foarte mare. Nivelul de predare este altul, iar profesorii de aici sunt foarte dedicați. Simți că depun efort pentru ca studenții să înțeleagă materia și să devină buni profesioniști”.
Încă înainte de a începe clasa a IX-a Milena știa foarte bine că vrea să se facă medic. Hotărârea ei fermă vine din discuțiile cu părinții, de la lecțiile de biologie, de la profesorii ei sau din cele mai neînsemnate poate exemple și experiențe din mediul școlăresc, cărora atunci nu le dădea importanță. Și-a propus acest obiectiv și a muncit pentru el. „Am acordat multă atenție disciplinelor de examen, pentru că știam că rezultatele obținute vor conta la admitere”, povestește Milena.
Nu s-a descurajat așa de repede când, începând să studieze la colegiu a înțeles că medicina presupune multă muncă și responsabilitate. A insistat cu gândul, a dorit cu inima, îi plăcea tot ce aparținea acestui domeniu și spune că acum nu se poate vedea în altă profesie. Avea exemple de tineri din sat care studiau medicina. Auzea de la ei că la medicină este greu și mult de învățat, dar și foarte frumos. „Asta mi-a dat încredere”, spune ea.
Milena va fi primul medic din familie. Nu a avut părinți sau rude apropiate care să practice această profesie, dar spune că a fost încurajată să-și urmeze propriul vis. Primul an de studii a fost plin de provocări, mai ales perioada de acomodare. Mutarea la cămin, ritmul intens al cursurilor și volumul mare de informații au făcut ca începutul să nu fie ușor. Cel mai dificil a fost în primul semestru. Treptat însă, își amintește că s-a adaptat și a legat prietenii frumoase. Colegii au fost un sprijin important. „Ne-am ajutat reciproc la învățătură și am trecut împreună peste momentele mai dificile”, mărturisește acum încântată de faptul că momentele grele o fac să fie puternică.
Programul de studii este solicitant. Sunt zile cu patru sau chiar cinci perechi de cursuri, iar timpul pentru studiu individual trebuie găsit, de multe ori, în detrimentul timpului liber. Uneori sacrifică din timpul personal ca să reușească să învețe. Nu neapărat disciplinele sunt foarte complicate, ci timpul este limitat. Dar, un student, care vrea să fie un medic bun, își dorește rezultate bune. Și tânăra este conștientă că trebuie să muncească mult. Ba chiar consideră că mediul competitiv din instituție este un avantaj. Spre deosebire de perioada gimnaziului, concurența dintre colegi o motivează să fie tot mai bună.
„Este o concurență sănătoasă. Te determină să înveți mai mult și să te autodepășești. Un viitor medic are nevoie de foarte multe cunoștințe și trebuie să fie conștient că performanța se obține prin muncă”, această părere parcă ar fi un crez sau poate influențe inițiatice din jurământul la care va ajunge să-l valorifice. Tânăra recunoaște că într-o grupă nu toți studenții au același nivel de pregătire sau aceeași motivație, însă consideră că fiecare își găsește propriul ritm. A ajuns la maturitatea înțelegerii că este firesc să existe diferențe între colegi. Important este să ai interes pentru profesie și să fii dispus să înveți în fiecare zi.
Privind spre viitor, Milena Livinschi este convinsă că a ales drumul potrivit. Chiar dacă medicina presupune sacrificii și multă responsabilitate, nu s-a gândit niciodată să renunțe. Îi place ceea ce face. Știe că este greu, dar fiecare zi o apropie de visul de a deveni medic.
Autoare: Silvia Strătilă
Articol publicat în revista NATURA, nr. 416
Susține Natura.md: Devino Patron!

