Devino Patron!

Un slujitor al Basarabiei natale

Un slujitor al Basarabiei natale
Gotești 7 mai 2026. Un grup de prieteni la lansarea cărții lui Pintilie Pârvan

Pintilie Pârvan face parte dintre acei oameni rari și luminoși care poartă, o viață întreagă, Lada de zestre a Basarabiei românești. Puțini își mai amintesc astăzi, dar odinioară – când familia avea încă partea ei de sfințenie, iar legătura de sânge, moștenire și continuitate între părinți și copii era de neclintit – în Lada de zestre, alături de icoana de cununie, se păstrau însemnele identității: setul de valori ce ținea de rânduiala casei și de rostul vieții, de datoria de a apăra moșia strămoșească, de a veghea asupra limbii mamei și a credinței, de a întări și înmulți, prin fapte frumoase, neamul românesc.

Așa l-am cunoscut, în Primul Parlament al Republicii Moldova, în aprilie 1990, pe Pintilie Pârvan – un Om de omenie, cu o dragoste limpede, neclintită și neostentativă pentru Țară și Neam, harnic și hotărât să facă dreptate Basarabiei natale.

Oricât de primejdioase erau vremurile, când se prăbușea imperiul răului – URSS –, Pintilie Pârvan s-a aflat în primele rânduri, luptând cu încredere în victorie, în ruperea definitivă de Rusia agresoare și în proclamarea Suveranității și Independenței față de Moscova. Să fie clar pentru urmași: dincolo de numeroasele sale realizări profesionale, biografia lui nu poate fi înțeleasă deplin în afara Idealului de Reîntregire a poporului român de pe ambele maluri ale Prutului și fără aportul său la Mișcarea de Renaștere și Eliberare Națională.

Fratele meu întru credință românească, Pintilie Pârvan – născut lângă apa rănită a Prutului, descendent îndepărtat al ilustrului neam Pârvan – păstrează cu pioșenie, în propria Ladă de zestre, spiritul marilor înaintași, hrisoavele domnești ale adevăratei identități a Basarabiei înstrăinate și Idealul nostru înălțător de unitate și reîntregire națională. Pe astfel de oameni modești, cu fapte frumoase și statornice în slujba binelui public, se sprijină și se înalță neamul românesc din Basarabia. 

Autor: Alecu Reniță

Articol publicat în revista NATURA, nr. 411

 

Susține Natura.md: Devino Patron!