Ghizii Dunării ne poartă prin poveștile și comorile naturii
natura.md
Sep 21, 2025 02:47
536
0
Cum se leagă o legendă de dragoste, un adevărat muzeu în aer liber și cel mai mare lac natural din R. Moldova? Pe 16 august, jurnaliștii au descoperit, alături de Ghizii Dunării, legenda râului Prut, Colinele de Aur cu fosile de mastodonți și cămile preistorice, bogăția naturală a Lacului Beleu și comunitatea locală care păstrează tradițiile vii. Totul într-un traseu care combină ecoturismul, educația ecologică și cultura locală.
Legenda Prutului și vuietul apelor
Drumeția cu Ghizii Dunării începe pe malul Prutului, la km zero de la Văleni, cu legenda Prutului. Se spune că odinioară a existat un tânăr pe nume Prut, îndrăgostit de fiica regilor munților. Tatăl fetei nu a acceptat relația, pentru că băiatul era doar un țăran. Disperată, ea s-a aruncat de pe stâncile Hoverlei, iar Prut a plans necontenit, lacrimile tânărului devenind râul de astăzi.
Dar știați că Prutul vuiește? În trecut, oamenii vedeau acest vuiet ca un semn al vremurilor grele. Astăzi știm că e un fenomen natural, legat de vânt și valuri.
Fosilele Colinelor de Aur: mastodonți și… cămile
Drumeția continuă la Colinele de Aur, de pe înălțimea cărora se deschide vederea panoramică spre Văleni și Lacul Beleu. Locul e un adevărat muzeu geologic în aer liber, cu vestigii geologice și paleontologice. Aici au fost găsite rămășițe fosile ale unor mamifere dispărute – mastodonți, rinoceri și chiar Paracamelus alexejevi, o specie de cămilă preistorică. Aceste animale au trăit aici în pliocen și pleistocen, acum 4–3 milioane de ani, când sudul Moldovei avea un climat mai cald și o biodiversitate complet diferită.
„Scopul meu de astăzi a fost să scoatem în evidență cât de important este să protejăm Prutul, Colinele de Aur, și în același timp să atragem și turiștii pentru a le vizita, dar impactul pe care îl aduce turistul să fie doar pozitiv”, a spus Livia Guțu, Ghid al Dunării.
Lacul Beleu – „delta Dunării în miniatură”
De pe înălțimi, au ajuns la belvederea asupra Lacului Beleu, una dintre bijuteriile naturale ale Republicii Moldova. Lacul are 5 km lungime, 2 km lățime, iar adâncimea variază între 0,5 și 3,8 m, în funcție de nivelul Prutului și al Dunării. Beleul este parte a Rezervației Naturale „Prutul de Jos”, cu o suprafață de 1.755 ha.
Două treimi din teritoriu sunt acoperite de vegetație palustră și lunci inundabile, iar restul – de luciul apei. Aici s-au identificat 314 specii de plante vasculare, din 198 de genuri și 68 de familii, dintre care mai multe rare. Tot aici trăiesc 49 de specii de mamifere și peste 30 de specii de pești.
Natalia Covali, Ghid al Dunării, a menționat: „Este primul meu traseu condus în calitate de ghid al Dunării. Misiunea mea a fost inițierea participanților în ceea ce se numește ecoturism sau turism responsabil.
Dar frumusețea acestui peisaj ascunde și o realitate dură: seceta prelungită a transformat lacul într-un ecosistem fragil, amenințat de scăderea apei și de dispariția speciilor caracteristice zonelor umede.
Ion Nistor este unul din participanți la turul ghidat prin Rezervația Naturală „Prutul de Jos”: „Sunt încântat de efortul organizatorilor de a menține în albia curată în această zonă și sper că cu ajutorul eforturilor comune a tuturor cetățenilor și inclusiv a factorilor de decizie acest lac, această zonă protejată umedă să capete o valoare și mai mare și în orice anotimp al anului când vom reveni la lacul Beleu să vedem apa în preajmă, așa cum este, din păcate, în timpul anului.”
„Activitatea a fost foarte interesantă și am aflat multe lucruri noi. De exemplu, denumirile speciilor de păsări, pe care nu le știam, acum le-am reținut măcar parțial. Lacul Beleu este însă foarte scăzut. Dacă în anii ’76 nivelul apei ajungea la aproximativ 2,5 metri, astăzi lacul este aproape secat”, spune Alexandra, participantă la tur.
Beleu Fest și comunitatea locală
Drumeția cu Ghizii Dunării a coincis cu Beleu Fest, festival care a adunat muzica populară, port tradițional și meșteșuguri, și bucuria oamenilor locului. Vizitatorii au avut ocazia să guste din cultura sudului, în paralel cu descoperirea patrimoniului natural.
„Sunt pentru prima dată în zona lacului Beleu și descopăr frumos această zonă. Ghizii Dunării sunt ca niște ambasadori ai locului care, de fapt, mi-au confirmat cât de bine este să ne cunoaștem locul de trai, locul de baștină – Republica Moldova, dar un lucru important este să facem acest lucru responsabil în armonie cu natura”, spunea Daniela Gherman, jurnalistă la „Radio Moldova”.
Proiect transnațional pentru educație ecologică
Întreaga experiență la Prut a fost ghidată de Livia Guțu și Natalia Covali, ghizi certificați ai Dunării și a fost organizată pentru jurnaliști și vizitatori ai BelEU Fest, în cadrul proiectului Danube Guides Action 2 (DGA 2). Proiectul reunește opt parteneri din Regiunea Dunării și este coordonat de Biroul Dunării Ulm/Neu-Ulm. Proiectul DGA 2 se concentrează pe educația ecologică în Regiunea Dunării, prin consolidarea și dezvoltarea în continuare a rețelei transnaționale de ghizi ai Dunării. Ghizii Dunării sunt ghizi special instruiți în natură și cultură pentru Regiunea Dunării, în Republica Moldova fiind cinci ghii ai dunării, formați sub egida Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic. Proiectul este finanțat de Ministerul de Stat din Baden-Württemberg.
Autor: Ludmila Hițuc
Articol publicat în revista NATURA, nr. 403
Susține Natura.md: Devino Patron!
