Devino Patron!

Teo Chiriac, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova - „Trăim timpuri anticulturale...”

Vă invităm să lecturați un interviu cu domnul Teo CHIRIAC, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Teo Chiriac, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova - „Trăim timpuri anticulturale...”

- Domnule Teo Chiriac, în toamna anului 2021 ați fost ales președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, unde ați activat ca vicepreședinte din 2010 și, deci, cunoașteți bine „din interior” problemele uniunii de creație a poeților, prozatorilor, dramaturgilor și criticilor literari. Ce v-a făcut să acceptați ideea de a dirigui în aceste vremuri foarte problematice pentru scriitori, o
organizație care rămâne simbolul deșteptării noastre naționale?

- Într-adevăr, unul dintre motivele care m-au determinat să candidez la funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova (în continuare: USM) a fost faptul că trăim vremuri „foarte problematice pentru scriitori”, iar USM trebuie să rămână în continuare un simbol al deșteptării naționale a basarabenilor, o instituție de referință a culturii române contemporane. Deși, se știe,
niciodată vremurile n-au fost prea favorabile oamenilor de creație, în general, și oamenilor de litere, în special.

În regimul totalitar sovietic, de exemplu, activitatea scriitorului era remunerată din bugetul de stat (salariu, onorarii, bilete gratuite la casele de creație, opere alese în trei-patru volume, când autorul atingea vârsta de 50 de ani); în schimb, pentru aceste beneficii materiale, scriitorul era obligat să plătească înmiit, moral și spiritual; trebuia să admită compromisuri impuse de cenzura comunistă, să semneze unele creații consacrare „marilor realizări ale poporului sovietic”.

Spre regret, situația nu s-a schimbat prea mult nici în aceste vremuri neocomuniste, vremuri așa-zise libere și democratice. Or, odată cu trecerea de la economia planificată la economia de piață, omul de creație a fost pus în condiții umilitoare, de concurență neloială cu lumea de afaceri. Astăzi stau pe aceeași tarabă pâinea, salamul și cartea; iar la sfârșitul zilei de piață – pe tarabă
rămâne doar cartea. Pentru a vedea locul culturii într-o societate pragmatică, materialistă, consumistă, ca a noastră, e suficient să faci o plimbare prin cartierele capitalei și să numeri câte centre comerciale și saloane de mașini de lux au fost construite în ultimii ani și câte librării. Este îngrozitor să vezi cozile de la intrarea în centrele comerciale, în „vinerea neagră a prețurilor”, în timp ce nimeni, niciodată, nu se înghesuie la ușa unei librării.

Așadar, iată schimbările „majore” care au avut loc în 30 de ani de existență a R. Moldova: cenzura politică a fost înlocuită cu crizele economice și sociale, „nemuritorul” partid comunist a „plodit”, în timp, câteva zeci de partide politice neocomuniste, antiromânești și anti-europene, partide subvenționate de stat, iar lipsa de libertate a oamenilor de creație a fost înlocuită cu sărăcia lucie, cu libertinajul și lipsa de bun-simț a politicienilor. 

Noua echipă de conducere a USM, împreună cu toți membrii ei, va trebui să facă față la aceste și
alte schimbări „majore” din actuala societate moldovenească.

Ar putea fi o imagine cu unul sau mai mulţi oameni, persoane în picioare, în aer liber şi copac
Teo Chiriac, vorbind la microfon în cadrul evenimentului în care a fost votat ca nou președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Sursa: pagina de facebook Leo Butnaru

 

- Câți membri are Uniunea Scriitorilor? Din câte cunosc, ei nu mai sunt atât de uniți ca acum 30-35 de ani, când au cerut să fie adus acasă alfabetul latin și au mobilizat societatea în luptele pentru independența republicii față de imperiul sovietic. Dacă azi scriitorii nu mai sunt purtătorii de drapel în viața social-politică, ce veți face ca, pe parcursul președinției Dumneavoastră, să-i uniți și să-i mobilizați, ca ei să devină iarăși vârf de lance, mândria și sprijinul basarabenilor în drumul lor european? Mai cred că acum este momentul potrivit ca scriitorii să ia inițiativa și să ridice societatea pentru a realiza ceea ce n-au reușit la 1989 – Unirea cu Patria-mamă...

- Există, să recunoaștem, o problemă de percepție atunci când vorbim despre menirea scriitorului în societatea de azi. Astfel, Dvs. le cereți celor 297 de colegi de breaslă să fie purtători de drapel, vârfuri de lance, să cheme masele la proteste împotriva guvernării, adică vreți ca ei să fie niște
luptători neînfricați, să-și petreacă toată viața pe baricade... Desigur, din cauza eșecurilor economice ale noului stat R. Moldova, în prezent, o parte a societății are nostalgii după vremurile sovietice, iar cealaltă parte, printre care și unii intelectuali în etate, au nostalgii după anii ’90 ai secolului trecut, ani ai „romantismului revoluționar”, atunci când exista o singură baricadă și un singur dușman înrăit, partidul comunist, de o parte a baricadei, și majoritatea societății, dornică de schimbare, în frunte cu un grup de scriitori, de cealaltă parte.

Dar lucrurile s-au schimbat de atunci. Și nu tocmai înspre bine. De exemplu, în acea perioadă de avânt patriotic, prea scurtă, din păcate, în Parlament erau 20-25 de scriitori, iar astăzi - atenție! - din forul legislativ face parte doar un singur deputat scriitor. Și asta acum, când la guvernare au venit tineri instruiți, cu viziuni proeuropene, cu o majoritate parlamentară confortabilă, dar care trebuie să realizeze faptul că nu poți obține performanțe în sferele vieții politice, economice și
sociale, fără culturalizarea societăţii la toate nivelurile.

Acum două luni, spre exemplu, Consiliul USM a înaintat noii guvernări propunerea de modificare a rușinosului art.13 din Constituție în vederea consacrării denumirii „limba română”, iar ea, guvernarea, a răspuns că propunerea nu poate fi examinată, întrucât nu are în Parlament numărul de voturi necesare (două treimi) pentru adoptarea sau modificarea unei legi constituționale. La fel, neexaminată rămâne, deocamdată, cererea noastră de a elabora și adopta o lege a lustrației, guvernarea considerând, probabil, că ea este tardivă sau inoportună. Acum, ce să facem, stimate coleg? Ne mobilizăm, în regim de urgență, chemăm întreaga societate la proteste împotriva actualei guvernări, guvernare votată masiv de această societate?

Cu alte cuvinte, considerați că președintele USM este obligat, pe toată perioada mandatului său, să mobilizeze opinia publică, să urce cu toți colegii de breaslă pe baricade și să lupte; să lupte nu doar împotriva partidului de la guvernare, care nu răspunde prompt la cererile USM, ci și împotriva celor peste 50 de partide politice, de „congrese civice” și „mișcări de alternativă”, împotriva acestui puhoi neocomunist, antinațional și antieuropean... 

Înțelegem că situația este catastrofală. Dar de ce uităm faptul că, în campaniile electorale (iar statul R. Moldova se află într-o campanie electorală fără sfârșit!), alegătorii nu votează scriitori, membri ai USM, ci oligarhi și membri ai partidelor politice. Iar când partidele pentru care au votat ajung la guvernare și nu-și onorează promisiunile, abia atunci unii alegători își amintesc de USM, de vremurile ei glorioase, învinuind scriitorii de pasivitate și nepăsare, făcându-i responsabili de
eșecurile politicienilor.

În asemenea circumstanțe, credeți că „acum este momentul potrivit ca scriitorii să ia inițiativa și
să ridice societatea pentru a realiza ceea ce n-au reușit la 1989 – Unirea cu Patria-mamă... ”. Probabil, vă referiți la unirea politică a celor două maluri de Prut, căci unirea lor culturală se întâmplă de multă vreme. Iar în acest proces de reintegrare cu Țara, contribuția oamenilor de
cultură (scriitori, actori de teatru, artiști plastici și mulți alții) este determinantă.

Convingător, în acest sens, este și materialul decanului nostru de vârstă, Dl Vladimir Beșleagă, un material amplu, publicat în paginile Revistei literare cu titlul „Unirea se amână? Unirea se face! Unirea e aproape!”.

A săltat” dintr-o funcție în alta. Uniunea Scriitorilor din Moldova și-a  ales un nou președinte - Realitatea.md
Fostul președinte USM, Arcadie Suceveanu, alături de actualul președinte - Teo Chiriac. Sursă: realitatea.md


- Domnule Chiriac, cum pot fi atrași în activitatea Uniunii Scriitorilor membrii săi care trăiesc peste hotare, dar sunt autori de opere care spală fața literaturii române din Basarabia? Mă refer aici în special la cunoscute autoare precum sunt Tatiana Țâbuleac, Lilia Calancea, Lucreția Bârlădeanu, Olga Căpățână și alții...

- Ați invocat câteva nume remarcabile de scriitori (amintesc aici și alte nume, precum Iurie Bojoncă, Lilia Bicec-Zanardelli, Paula Erizanu), care locuiesc și crează în străinătate. Acești colegi păstrează în continuare relații strânse cu USM; ei sunt invitați la evenimentele literare organizate de USM, își publică cărțile la editurile din Chișinău, le lansează la bibliotecile municipale, participă la concursurile pentru cea mai bună carte a anului. La rândul lor, ei își invită colegii de la Chișinău la unele evenimente culturale organizate în localitățile lor din străinătate. În aceste condiții, nu înțeleg în ce mod anume operele lor „spală fața literaturii române din Basarabia” și dacă literatura noastră are nevoie de asemenea operații de igienizare.

 

- Care sunt cele mai mari probleme în activitatea actualei conduceri a Uniunii Scriitorilor și a membrilor săi?

- Iată doar câteva: incertitudinea, starea de provizorat, lipsa de garanții financiare. În prezent, activitatea USM se bazează în principal pe fonduri atrase din țară și de peste hotare, prin proiecte și programe. Ați sugerat mai sus că un scriitor trebuie să stea mai tot timpul pe baricade și, ca un erou neînfricat, să inspire mulțimea la fapte mari. Această imagine monumentală a scriitorului/intelectualului pare a fi inspirată din basmele populare. În realitate, scriitorul este un om ca toți oamenii, cu trup și suflet, având o viață zbuciumată, plină de lipsuri, un om care se confruntă și el cu problemele de fiecare zi: salariu sau pensie mizerabile, onorariu simbolic, facturi cu sume astronomice, sănătate precară...Totodată, scriitorul este un om deosebit, unul c-un simț acut al dreptății, înzestrat cu talent și imaginație, un om care, în momente de inspirație, prin insistență și efort, poate crea opere de valoare ce depășesc adesea limitele de timp și spațiu. 

În această ordine de idei, o mare problemă e lipsa unui program național de lecturi publice. Prin urmare, sunt absolut necesare întâlnirile autorilor cu cititorii din satele și orașele republicii. În cadrul lor și-ar prezenta cărțile, ar purta discuții pe teme de cultură și literatură. Principalele instituții culturale – teatre, librării, biblioteci, muzee, unde se organizează diferite evenimente artistice - sunt concentrare în capitală. În același timp, există numeroase localități rurale în care n-a răsunat niciodată cuvântul unui scriitor.

Așa cum am menționat deja, o  problemă serioasă este pandemia devastatoare; restricțiile sanitare impuse din cauza virusului ucigaș ne-au scos din normalitate, chiar dacă din una relativă, plasându-ne în zona vagului și a incertitudinii. De exemplu, după IX ediții consecutive ale Festivalului Primăvara europeană a poeților, la care au participat zeci de scriitori și traducători din lumea întreagă, cea din anul 2020 a trebuit să fie suspendată. Și nimeni nu știe pentru cât timp...


- Noua conducere a republicii s-a declarat capabilă de a face mari transformări în viața societății noastre pe calea decriminalizării, democratizării și europenizării. Succesul pe aceste făgașuri depinde și de nivelul de implicare în acest scop a oamenilor de cultură, a intelectualității. Ați discutat, ați înțeles pe cât de mult dorește Ministerul Culturii să atragă Uniunea Scriitorilor în realizarea programului asumat?

- Am răspuns ceva mai sus, de ce am acceptat să candidez la funcția de președinte al USM, în aceste vremuri anevoiase. La motivele enumerate, aș mai adăuga unul la fel de important. Și anume faptul că, în urma alegerilor parlamentare din anul trecut, au venit la guvernare reprezentanții unei noi clase politice, cu o nouă mentalitate, având nu doar hotărârea fermă, dar și capacitatea de a schimba în bine lucrurile.

Totuși, mă întreb uneori, ce a determinat-o pe Maia Sandu să candideze la funcția de președinte al acestui stat cangrenat de corupție, rupt în bucăți de politicieni și oligarhi din Răsărit cu mâna unor politicieni și oligarhi autohtoni? Mă întreb, de asemenea, ce l-a făcut pe Sergiu Prodan să accepte conducerea Ministerului Culturii, în aceste timpuri anticulturale? Desigur, miza principală rezidă în susținerea și implicarea întregii societăți în realizarea programului lor de guvernare, program de transformări radicale menite să îmbunătățească viața cetățenilor, inclusiv a oamenilor de creație... 

Ar putea fi o imagine cu copil, stând jos şi interior
Întrevederea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, cu reprezentanții Uniunii Scriitorilor din Moldova. Printre ei, Teo Chiriac, la acea vreme fiind vicepreședinte USM. Sursa: pagina de facebook Maia Sandu

 

N-am avut, încă, o întrevedere cu Ministrul Culturii ca să identificăm noi forme de colaborare între instituțiile noastre; sper să ne întâlnim cât mai curând. Altminteri, conform Legii cu privire la oamenii de creație și la uniunile de creație, USM este partener strategic al Ministrului Culturii în realizarea programelor de stat în domeniul culturii artistice.


- Suntem în luna ianuarie, luna în care toți românii sărbătorim Ziua Culturii Naționale, sărbătoare
marcată, în primul rând, cu numele Luceafărului poeziei noastre – Mihai Eminescu, născut în această zi. Ce fac scriitorii pentru a promova în Basarabia spiritul de sărbătoare a culturii naționale în ziua de 15 ianuarie?

- Tradițional, pentru oamenii de cultură, sarbătoarea începe cu depuneri de flori la bustul lui Mihai Eminescu pe Aleea Clasicilor Literaturii Române. Simpozioane, conferințe, lansări de carte în centrele științifice și culturale din capitală; spectacole, recitaluri din creația eminesciană în grădinițe, școli și licee – toate aceste evenimente se desfășoară cu participarea activă a scriitorilor.

Este important totuși să conștientizăm că „spiritul de sărbătoare a culturii” trebuie creat și promovat nu doar de scriitori și nu doar o dată pe an, ci de toată lumea, oră de oră, zi de zi, lună de lună, an de an, pe tot parcursul vieții. 

Ar putea fi o imagine cu monument şi în aer liber
Bustul poetului Mihai Eminescu, vizitat de membrii Uniunii Scriitorilor din Moldova. Sursă: pagina de facebook Irina Nechit

 

- Funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor, dar și cea de redactor-șef al publicației acesteia – „Revista literară” – nu-l vor „pune la zid” pe poetul Teo Chiriac? La ce lucrați în prezent, ca scriitor, pentru a vă completa opera TEOfana, în care găsim ceea ce ați creat până acum: „Lucrare de control”, „Salonul 33”, „Critica irațiunii pure”, „Monstrul Sacru (Scările lui Teo)”, „Sufletul meu de până la Big Bang” și „Fricțiunea dintre totul și nimic. Teofanii în format A4”?

- Vă asigur că cei trei în unu - poetul, redactorul-șef și administratorul - sunt compatibili și se înțeleg de minune, iar atunci când se întâlnesc pe holul USM sau la masa de scris – ei se salută respectuos. E adevărat că toți trei au o mare problemă – criza de timp. Totuși, de cele mai multe ori, ei reușesc să-l împartă echitabil, fără ca vreunul sa fie „pus la zid” sau, Doamne ferește!, să fie „crucificat”.

Cât privește completarea operei,  cum ați numit, cu generozitate, cărțile mele – eu continui să scriu la rubrica Selfiuri cu Gulliver din Revista literară; acord interviuri cam lungi (cum e și acesta) despre viața și activitatea USM; semnez apeluri și scrisori adresate autorităților centrale privind protecția drepturilor și intereselor colegilor de breaslă; iar din când în când, după orele de program, mai scriu o pagină-două la o viitoare carte, la o carte tulburătoare despre iubire, viață și moarte.

 

- Vă mulțumim. Să vă realizați cele dorite în noul an!


Gheorghe BUDEANU
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 359

Susține Natura.md: Devino Patron!