De un secol, Petrunea crește și înflorește

Despre satul meu, la o lecție de geografie   

Petrunea este un sat din raionul Glodeni, cu o suprafaţă de 2.20 kilometri pătraţi, care se află la o distanță de 5 km de Glodeni și 167 km de Chișinău. Conform recensământului din 2014 aici sunt aproximativ 2.015 locuitori. Satul se învecinează la vest cu Limbenii Vechi și Limbenii Noi, la nord cu orașul Glodeni și la sud-est cu localitatea Iabloana. Așezarea geografică îi favorizează o climă temperată, solul este prielnic culturilor agricole. Petrunea este plasat pe Câmpia Prutului de Mijloc. Este satul de care mă leagă frumoase amintiri.        

Istoria modernă a satului Petrunea

Satul Petrunea a fost fondat în urmă cu un secol. Prima apariție istorică datează din anul 1920. Numele vine de la un cioban pe care-l chema  Petrea și păştea oile pe aceste locuri. Se spune că era un om gospodar considerat primul locuitor al acestor meleaguri. De fapt, legenda mai spune că petrunenii se trag din satul Colincăuţi, judeţul Hotin, Basarabia, un sat de ţărani răzeşi, dar nimeni nu poate confirma acest lucru cu precizie, deoarece nu există documente sau dovezi palpabile, care să demonstreze actul istoric dat cu o veridicitate absolută. În primul an de constituire, numai câteva familii au rămas pe loc şi au iernat în bordeie. În următorul an şi-au ridicat şi primele case. Satul avea două rânduri de case, prima stradă, astăzi poartă numele primului om sosit în sat care este Vasile Olaru. 

În 2020, comunitatea a sărbătorit centenarul satului, marcând evenimentul prin inaugurarea unui monument dedicat primilor băștinași, pe care sunt gravate numele a 61 de familii fondatoare.

Oameni și instituții 

De-a lungul timpului satul Petrunea s-a dezvoltat. A nins cu flori primăvara și a plouat cu picături de rouă vara ca pământul să rodească. Oamenii s-au așezat în gospodăriile construite și îngrijite cu toată priceperea muncii lor. Au fost și au rămas harnici, iar dovadă sunt toate cele trebuincioase unui sat cu căpătâi. Astăzi, la Petrunea este un gimnaziu, o grădiniță, o Casă de cultură, un Muzeu de Istorie și Etnografie, un oficiu poștal, o biserică creștin-ortodoxă. Primăria se află în centrul satului. 

Școala din localiatate, din lipsă de copii, a rămas la nivel de gimnaziu. Aici activează 17 cadre didactice, care instruiesc și educă 181 de copii. Profesorii își dedică viața și talentul lor unei educații cât mai bune acestei generații de copii, născută într-un timp cu multe facilități, dar și cu multe provocări.   

Biserica din sat a fost sfinţită la 27 noiembrie 1993 și poartă numele „Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul”. Hramul bisericii se sărbătorește pe 21 mai. Preotul paroh este Ion Floarea. Petrunenii țin la tradiții, au datinile lor. Multe din obiceiurile populare, locuitorii le păstrează încă din moși strămoși. Deseori, cei rămași la vatră, de sărbători sau  duminicile, mai încing câte o horă, mai încropesc câte o șezătoare și viața se pare că nu apune așa de ușor în acest sat frumos din nordul Moldovei.    

Monumente și inițiative culturale

Cu ocazia centenarului, cu cinci ani în urmă, locuitorii satului au instalat un monument în cinstea primilor băștinași veniți pe acest teritoriu, roditor și falnic, pe care au gravat numele a 61 de familii ce au sosit pentru prima dată pe pământul, încă neatins de nimeni, neexploatat, parcă ascuns și uitat într-o pârloagă, după cum spunea un țăran din sat, așteptând să-l găsească vreun gospodar. 

Inițiativa, ca în sat să fie înălțat acest monument, îi aparține Mariei Banari, o localnică activă de aici, și finanțată în mare parte de Anatolie Gușan și fratele său. Astfel, prin aceste activității culturale, petrunenii contribuie semnificativ la consolidarea și fortificarea unor relații strânse cu strămoșii lor de sânge, dar totodată lasă pentru viitoarele generații amintirea cultului național. 

În 2024, cu prilejul aniversării a 104 ani de la fondarea și atestarea istorică a satului, a fost inaugurat un parc în centrul satului, transformând un spațiu anterior neamenajat, o mlaștină cu copaci bătrâni și obosiți de vreme, într-un loc de recreere perfect pentru comunitatea locală. Aceste evenimente reflectă eforturile continue ale localnicilor interesați să păstreze și să prețuiască patrimoniul local pentru viitoarele generații.  

Proiecte de infrastructură și dezvoltare

Petrunea se evidențiază prin implementarea unor proiecte moderne.  Primarul satului, Iurie Nastas, a îmbunătățit, datorită multor proiecte, infrastructura satului. Pentru binele sătenilor, chiar și un drum micuț a fost restaurat, fiindcă uneori lucrurile mici, și la prima vedere nesemnificative, sunt mai importante și aduc mai multă bucurie. 

În 2018, de hramul satului, a fost inaugurat un segment de drum asfaltat de doar 540 de metri, cu mijloace financiare puține, prin intermediul programului „Drumuri bune”. Evenimentul a fost marcat cu tăierea unei panglici, evidențiind importanța acestui pas în dezvoltarea infrastructurii locale. Acum drumul e un mijloc prielnic de traversare și transportare a mărfurilor la magazinele satului, dar a creat condiții mai bune și pentru căruța cu cai.  

În 2024, a fost finalizat un sistem modern de canalizare și o stație  de epurare a apelor uzate, cu o capacitate de procesare de 120 m³/zi, deservind aproximativ 2.200 de locuitori. Proiectul a fost realizat prin Programul Național „Satul European” și finanțat din multiple surse, inclusiv Guvernul României, cu care primăria are parteneriate strâns legate de-a lungul anilor. 

Sprijin românesc pentru dezvoltare 

Au fost renovate grădinița și gimnaziul cu sprijinul financiar din partea Guvernului României, îmbunătățind condițiile de educație pentru copiii din comunitate. Aceasta a fost o investiție extrem de importantă pentru dezvoltarea, creșterea și îmbunătățirea condițiilor de studiu și de muncă a cadrelor didactice, datorită sprijinului românesc pentru dezvoltare.  

La Petrunea a fost construită o stație electrică fotovoltaică cu o capacitate de 15 kW, utilizată pentru alimentarea stației de pompare a fântânii arteziene din localitate. Vara, pentru copii este un motiv de relaxare, dar și părinții lor beneficiază de aceste condiții. Deci, satul are energie regenerabilă prin programul „Satul European Expres”.  

 Curiozități lingvistice din satul Petrunea      

Sătenii mei, la prima vedere, vorbesc și stăpânesc bine limba română. Fiecare sat însă are anumite obiceiuri, așa cum se spune - câte bordeie, atâtea obiceie. La Petrunea nu se vorbește altfel, totuși, anumite cuvinte sătenii le rostesc într-un limbaj arhaic, nu pentru a stâlci limba română, dar pentru a arăta specificul locului, a demonstra că fiecare sat are o istorie, un trecut.  

Cine a trecut prin satul Petrunea a auzit că la brusture se spune captalan, la tigaie se spune bleașcă, la ștergar se spune horneșnic. Sau și mai haios - la cana din metal se spune litră; soba în care se face focul, se va numi șparhat. Ceva mai neobișnuit, de exemplu, - la bucătăria de vară, cei din Petrunea o vor numi pritulă, iar dacă ai vreo muscă în casă ce nu-ți dă pace să dormi, petrunenii o omoară cu o hlapușcă. La o cană mare ei spun cuvșin. Fustele lungi ei le numesc spineță, iar la sucitor ei au dat numele de culișeri. Pare a fi tare captivant limbajul petrunenilor, mulți neauzindu-le. 

Poate că se încadrează în seria curiozităților sau poate că nu, dar, cine vizitează Petrunea, va vedea cât de ospitalieri și mai primitori sunt localnicii și ce bucate gustoase fac. 

Aleea „100 de ani” – un simbol al veacului 

 În 2021, cu prilejul centenarului satului, locuitorii din Petrunea au plantat peste 500 de copaci – tei, stejari, arțari și vișini – în centrul localității. Această acțiune de plantare a puieților a fost o mobilizare comunitară impresionantă, la care au participat oameni de toate vârstele. Aleea se numește „100 de ani”, o denumire frumoasă și memorabilă pentru săteni, reprezentând nu doar o inițiativă ecologică pentru menținerea unui mediu curat, ci și un omagiu adus istoriei și spiritului unit al comunității băștinașe din satul Petrunea.

Personalitățile marcante ale satului 

Comunitatea Petrunea a trimis în lume mulți oameni cu caracter. De aici, din matca satului oamenii au moștenit multe virtuți, iar timpul i-a așezat la loc de cinste. Dorimedont Cecan (n. 04.03.1961  – d. 31.12.2006) a fost un cleric ortodox din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de episcop de Edineț și Briceni în perioada 1998-2006, murind ca urmare a unui grav accident rutier în Austria.

Profesorul universitar Sava Țibuleac este un reputat medic specialist în boli infecțioase, cu o carieră de excepție în domeniul medical, didactic și administrativ. 

Profesorul Sava Țibuleac reprezintă un exemplu elocvent de medic, iar activitatea sa rămâne un reper în formarea profesională a medicilor infecționiști din Moldova.   

Autor: Ana-Maria Gușan, 

studentă-stagiară, 

Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării,

 USM   

Articol publicat în revista NATURA, nr. 401

Susține Natura.md: Devino Patron!