Dumitru Șcerbatiuc – medic, profesor, mentor
Profesorul universitar Dumitru Șcerbatiuc a lăsat o moștenire impresionantă în domeniul medicinei, în chirurgia oro-maxilo-facială. Toate treptele școlarizării – preuniversitare, universitare și postuniversitare – le-a parcurs cu dorința de a valorifica, în domeniul ales, toate preceptele jurământului lui Hipocrate și învățăturile mentorilor săi, pe care i-a urmat cu devotament.
Acum vine rândul urmașilor să ne amintim cu respect de medicul, profesorul și mentorul pe care l-am avut mulți dintre noi.
Biografia unui destin
Biografia sa are relevanță pentru toți cei care l-au cunoscut – colegi sau discipoli –, pentru ca să se știe că, pentru a reuși să atingi anumite culmi în viață, trebuie să muncești, să te dăruiești, iar în fața sănătății omului să pui dragoste și pricepere.
Domnul profesor Șcerbatiuc s-a născut într-un sat din nordul Moldovei, Gordinești, Edineț, așezat pe malurile râului Racovăț, pe 25 septembrie 1941. Aici, natura a fost generoasă zugrăvind printre stânci peisaje de o frumusețe aparte.
În anii 1947-1957 este elev la școala medie din satul natal. Urmează Școala de Medicină din or. Soroca, apoi devine student la Institutul de Medicină „Nikolai Pirogovˮ din or. Odesa și în secția toracală a spitalului regional Odesa. În anii 1964-1966 lucrează chirurg stomatolog în Leova. După studiile universitare își pregătește studiile în doctorat la Catedra Chirurgie oro-maxilo-facială a Institutului de Stat de Medicină din Chișinău. Este asistent la aceeași catedră în anii 1969-1976, apoi este șef al secției știință a rectoratului institutului.
A susținut teza de doctor în medicină în 1970 cu tema „Funcția suprarenalelor la operații în regiunea maxilo-facială”, iar în anul 1988 – teza de doctor habilitat în științe medicale cu tema „Căile de sporire a eficienței tratamentului complex al bolnavilor cu flegmoane ale regiunii maxilo-faciale”. Cercetarea a contribuit la perfecționarea diagnosticului și tratamentului proceselor inflamatorii severe din regiunea oro-maxilo-facială.
În perioada anilor 1970-1975 este secretar științific al consiliului specializat de chirurgie. Devine conferențiar la Catedra chirurgie OMF în anii 1976-1988. Urmează un curs de stagiere în Franța și susține teza de doctor habilitat în medicină în anul 1988, în 1989 obține titlul de profesor universitar. În următorii ani (1989-1992) este șef al secției știință, doctorantură și secundariat clinic, ceea ce-i permite să fie decan al studiului postuniversitar (rezidențiat, internatură) în anii 1992-1994. În 1994-2011 este șef al Catedrei Chirurgie OMF. În anul 1995 pleacă în Germania la un curs de stagiere. Revine în țară și este numit specialist principal la Ministerul Sănătății între anii 1995-2008. Formarea continuă în medicină îi oferă titlul de membru de onoare al Academiei de Științe Medicale din România în 1997-2002.
Din anul 1998 devine membru al birourilor Consiliului European și Consiliului Mondial al chirurgilor oro-maxilo-faciali, iar în 2005 pleacă în Elveția la un stagiu de formare.
Se stinge din viață în anul 2021, pe data de 14 septembrie.
Activitatea didactică – o școală pentru generații
O componentă fundamentală a activității profesorului Dumitru Șcerbatiuc a fost educația medicală.
Pe parcursul mai multor decenii a participat la pregătirea studenților Facultății de Stomatologie, medicilor rezidenți, specialiștilor și doctoranzilor. Prin prelegeri, demonstrații clinice, activitate practică și îndrumare științifică a contribuit la formarea mai multor generații de medici stomatologi și chirurgi oro-maxilo-faciali. În calitate de conducător științific abilitat în specialitatea stomatologie, profesorul Șcerbatiuc a coordonat cercetări doctorale și a contribuit la pregătirea unor noi cadre universitare și științifice.
Discipolii profesorului au continuat aceste direcții, contribuind la dezvoltarea stomatologiei și chirurgiei oro-maxilo-faciale din Republica Moldova. Pentru profesorul Șcerbatiuc, pregătirea unui chirurg presupunea nu numai însușirea tehnicii operatorii, ci și formarea gândirii clinice, evaluarea corectă a indicațiilor și riscurilor, cunoașterea anatomiei și fiziopatologiei și asumarea responsabilității pentru rezultatul terapeutic.
Activitatea științifică – experiență și cercetare
Contribuția științifică a profesorului Dumitru Șcerbatiuc este la fel de prolifică ca parcursul profesional și academic. Răsfoind cărțile și toate materialele de cercetare, constatăm că activitatea științifică a profesorului a fost orientată către probleme fundamentale și aplicative ale chirurgiei oro-maxilo-faciale. S-a remarcat printr-o experiență clinică și chirurgicală deosebită.
Pe parcursul carierei profesionale a realizat peste 10.000 de intervenții chirurgicale complexe în regiunea oro-maxilo-facială. Activitatea sa a cuprins tratamentul proceselor inflamatorii severe, traumatismelor complexului maxilo-facial, tumorilor, defectelor posttraumatice și postoperatorii, precum și intervenții reconstructive, plastice și ortognatice. Experiența clinică a reprezentat permanent baza cercetărilor științifice și a procesului didactic.
Activitatea științifică și publicistică a Domniei sale este caracterizată printr-un patrimoniu impresionant: peste 300 de publicații științifice, 7 monografii și compendii, 8 invenții și peste 90 de propuneri de raționalizare, la care se adaugă recomandări metodice și materiale didactice destinate studenților, medicilor rezidenți, doctoranzilor și specialiștilor.
Inventica medicală a constituit o componentă importantă a activității sale. Printre realizările documentate se regăsesc metode și dispozitive pentru diagnosticul și tratamentul traumatismelor regiunii oro-maxilo-faciale, inclusiv soluții destinate fracturilor nazale și măsurătorilor structurilor maxilare.
„Colecția Șcerbatiuc” – o moștenire pentru generațiile viitoare
O dimensiune aparte a moștenirii profesorului Dumitru Șcerbatiuc o constituie biblioteca sa profesională personală, acumulată de-a lungul mai multor decenii.
În anul 2017, profesorul a donat această bibliotecă Bibliotecii Științifice Medicale a USMF „Nicolae Testemițanu”. Fondul, păstrat sub denumirea „Colecția Șcerbatiuc”, include monografii, compendii și lucrări din chirurgia oro-maxilo-facială, stomatologie, chirurgie generală și alte specialități medicale.
Prin acest gest, patrimoniul intelectual acumulat de-a lungul unei vieți profesionale a devenit parte a patrimoniului universitar și o sursă de cunoaștere pentru generațiile viitoare.
Ce spun colegii despre profesorul Șcerbatiuc
Aprecierile celor care i-au fost colegi, prieteni sau discipoli întregesc portretul medicului, profesorului și savantului Dumitru Șcerbatiuc. Din mărturiile lor se desprinde imaginea unui chirurg de excepție, a unui pedagog dedicat și, mai ales, a unui om care și-a găsit vocația în slujirea oamenilor.
„Domnia sa și colegii din echipă au demonstrat de foarte multe ori că pot face, cu adevărat, minuni, deseori depășindu-se pe sine în săvârșirea unor operații chirurgicale de unicat, aducând în inimile suferinde lumină și speranță de viață”. Ion Ababii, fostul rector al USMF „Nicolae Testemițanu”, profesor universitar, academician al AȘ a RM
„Profesorul D. Șcerbatiuc a fost un chirurg de talie înaltă, cunoscut și dincolo de hotarele țării. A dat foarte multe lucruri, a fost un om în stare, care și-a găsit vocația, care își iubea specialitatea, dar mai ales a fost acela care iubește oameni și li se dăruia. Văzându-l în timpul lucrului la masa de operație, în saloanele spitalului, în aulele universității, înțelegi că nu anii sunt unitatea de măsură a vârstei omului, ci inima și energia lui vitală, permanent era plin de planuri, proiecte și vise, îi mulțumesc destinului, pentru că mi-a scos în calea vieții un astfel de om, care mi-a fost prieten și coleg, savant talentat și om de bună-credință, cum l-am știut mult timp.” Gheorghe Țâbârnă, profesor universitar, academician
„Experiența de viață a profesorului Dumitru Șcerbatiuc este un exemplu pentru generațiile mai tinere. A fost un ilustru pedagog, cu calități deosebite de a transmite studenților, rezidenților și colegilor experiența de viață și măiestria de examinare a pacientului, de stabilire a diagnosticului, de selectare a metodelor de tratament chirurgical și medicamentos. A fost invidiat pentru faptul că la prelegerile și cursurile susținute de profesorul D. Șcerbatiuc sălile de studiu au fost arhipline, iar discuțiile continuau și după ore.” Ion Lupan, doctor habilitat în medicină, profesor universitar
„Activitatea sa de chirurg OMF, cu introducerea în practică a tehnicilor operatorii noi, a succeselor de ultimă oră în acest domeniu, creșterea noilor generații de chirurgi OMF au ridicat prestigiul bine meritat al clinicii de chirurgie OMF, condusă nu numai în țară, dar și departe de hotarele ei.” Ilarion Postolachi, doctor habilitat în medicină, profesor universitar
Academicianul Gheorghe Ghidirim consideră că pentru domnul profesor Dumitru Șcerbatiuc cel mai important domeniu a fost activitatea chirurgicală în procesele inflamatorii, tumori, traumatisme, operații plastice, reconstructive și ortognatice. Profesorul Frank Palm din Constanz (Germania), cu care a colaborat, a recunoscut măiestria de nivel mondial a profesorului moldovean. Participând la expoziții naționale și internaționale, a fost menționat cu diplome, medalii de aur, de argint și de bronz.
Profesorul Valentin Topalo afirma că profesorul Dumitru Șcerbatiuc era cunoscut ca om, savant și pedagog de excelență. Viața dlui profesor a fost un exemplu strălucit de zbucium, luptă și activitate creatoare. A demonstrat întotdeauna și respect în relațiile cu discipolii și colegii săi. A încurajat mii de tineri pentru a îmbrățișa profesia de medic, le-a altoit dragostea și interesul față de profesie, nu doar cunoștințe de specialitate, fiind înzestrat cu talent didactic. Inteligent și perseverent, calm și cald, sever uneori, dar un mare altruist, atent și sensibil, atât în viața personală, cât și în cea publică, prof. Dumitru Șcerbatiuc se bucura de stima și respectul celor care l-au cunoscut.
Eva Gudumac, medic, academician, spunea că profesorul Dumitru Șcerbatiuc avea o temeinică pregătire medicală, o pasiune atare pentru fiziologia patologică, ce i-au permis fundamentarea teoretică solidă a oricărui gest chirurgical. Domnia sa era un mare promotor al ideilor noi, pe care le aplica cu studenții, medici stomatologi practici.
Chirurgul D. Șcerbatiuc a devenit recunoscut în special prin inventivitatea și eficientizarea tehnicilor chirurgicale, dublate de o manualitate de excepție, iar operațiile sale erau adevărate lecții practice pentru numeroșii săi elevi, dovedind din plin vocația sa de mentor.
O memorie care rămâne
Memoria profesorului Dumitru Șcerbatiuc rămâne un reper al profesionalismului medical, al rigorii științifice, al demnității universitare și al devotamentului față de școala stomatologică națională.
Autor: Nicolae Chele, dr.hab.șt.med., prof.univ,
șeful Catedrei chirurgie oro-maxilo-facială „Arsenie Guțan”
Articol publicat în revista NATURA, nr. 415
Susține Natura.md: Devino Patron!

