SFATUL ȚĂRII – PARLAMENTUL CARE A FĂCUT DREPTATE BASARABIEI
natura.md
Mar 22, 2026 09:58
514
0
Memorator
În toamna fierbinte a anului 1917, când hărțile Europei se rupeau, imperiile se prăbușeau, iar Basarabia era terorizată și ruinată de bande înarmate și de o anarhie fără margini, la Chișinău s-a produs un miracol național. În fosta provincie ruptă din trupul Moldovei lui Ștefan cel Mare, națiunea românească – răbdătoare, harnică, dar asuprită și lipsită de drepturi – se trezea. Iar trezirea s-a numit Sfatul Țării, Parlamentul care a reușit ceea ce părea imposibil: să salveze populația din fața anarhiei rusești, să rupă legal Basarabia de Rusia și s-o readucă Acasă, în România.
ÎN VÂLTOAREA ANILOR 1917–1918
Revoluția rusă a dezlănțuit nu libertatea, ci anarhia și teroarea roșie. Dezertori înarmați, bande de soldați bolșevizați, unități fără comandă traversau Basarabia jefuind sate întregi. În acest vid de putere -- intelectuali, ofițeri moldoveni, publiciști, scriitori și învățători înțeleg că provincia trebuie salvată. Așa apare ideea unui parlament al Basarabiei.
NAȘTEREA SFATULUI ȚĂRII
Între 21 noiembrie și 2 decembrie 1917 se constituie Sfatul Țării, compus din 150 de deputați – români, dar și ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari, evrei și germani. Unul dintre cele mai reprezentative și democratice parlamente ale epocii. Conducerea este formată din Ion Inculeț, Pantelimon Halippa, Ion Pelivan, Vasile Stroescu, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan, Elena Alistar, Pantelimon Erhan, care transformă Sfatul Țării într-un bastion parlamentar de administrație, ordine și legalitate.
SALVAREA BASARABIEI DIN ANARHIE
Prima misiune: supraviețuirea populației. Formarea de gărzi (cohorte) militare moldovenești, restabilirea administrației, instituirea unor norme legale în comunitățile devastate de anarhie, invitarea armatei române să păzească depozitele de muniții ale frontului ruso-român, să dezarmeze unitățile bolșevizate care terorizau populația și să arunce peste Nistru bandele înarmate de dezertori ruși. Fără aceste măsuri, provincia ar fi fost prădată și jefuită complet de bolșevicii barbari și de milionul de dezertori ruși sălbăticiți.
DEȘTEPTAREA NAȚIONALĂ
În școli se introduce limba română, în sate apar cursuri pentru învățători, primăriile arborează tricolorul, presa renaște. Un rol deosebit în deșteptarea intelectualilor basarabeni îi revine poetului-preot Alexe Mateevici, care în vara anului rostește cuvântări mobilizatoare la Congresul învățătorimii și recitește de la tribună poezia sa „Limba noastră”. Basarabia simte pentru prima oară după 1812 că își poate decide singură destinul.
DE LA AUTONOMIE LA INDEPENDENȚĂ
La 2 decembrie 1917, Sfatul Țării formează legal Republica Democratică Moldovenească autonomă în cadrul Rusiei, iar la 24 ianuarie 1918 proclamă independența Republicii Moldovenești față de Rusia. Întrebarea-cheie: cine poate garanta supraviețuirea Basarabiei? Rusia se dezintegrează și intră în război civil, Ucraina ridică pretenții, Occidentul este departe. Reîntoarcerea Acasă, în România, devine unica soluție firească.
27 MARTIE 1918 – ZIUA ASTRALĂ
Ziua votului Unirii a fost una de emoție copleșitoare. Deputații votează nominal pentru Unire, în numele întregii populații. Prin acest vot democratic, Basarabia își face dreptate, intră legal în structurile României și devine parte fondatoare a statului român modern.
MERITELE GENERAȚIEI UNIRII
Curaj, înțelepciune, responsabilitate, viziune. Generația 1917–1918 a înțeles că Unirea este, în primul rând, un act de dreptate și securitate națională. A fost singura soluție reală pentru supraviețuirea celor aproape trei milioane de locuitori ai Basarabiei.
MESAJ PENTRU CETĂȚENII DE AZI
Sfatul Țării a reprezentat o instituție democratică, legitimă și națională. Nu un accident istoric, nu o improvizație. A întruchipat un act de curaj, de demnitate națională și de maturitate politică al Basarabiei. Astăzi, cunoașterea istoriei reale nu este doar un act cultural, ci o obligație civică. Idealul Sfatului Țării – idealul unității naționale – rămâne cea mai mare datorie a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, iar Reîntregirea Țării nu poate fi amânată pentru timpuri mai potrivite. Tot ce se întâmplă la frontieră și în regiune demonstrează cu prisosință că întârziem să manifestăm voință politică în unificarea națiunii române și securizarea întregului spațiu românesc.
CARTE DE ÎNVĂȚĂTURĂ: EPILOG
Sfatul Țării a scos Basarabia din închisoarea popoarelor – Rusia imperială – conducând-o pas cu pas, către autonomia din 2 decembrie 1917, independența din 24 ianuarie 1918 și Unirea din 27 martie 1918.
Sfatul Țării nu a fost o improvizație, ci reprezentat vocea Basarabiei. A fost o instituție democratică, națională, legitimă. A demonstrat că atunci când un popor luptă, are demnitate și își asumă destinul, istoria îi prețuiește voința și îi oferă șansa victoriei.
Să reținem că Sfatul Țării a pus începutul reîntoarcerii tuturor teritoriilor românești la Țara-Mamă și al formării statului unitar român.
Votul Sfatului Țării nimeni și niciodată nu-l poate anula juridic. Documentul Unirii rămâne o piatră de hotar a dreptului istoric și de neam: Basarabia „de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România”.
Acest testament istoric nu se închide în trecut. El se transmite ca o ștafetă de luptă generațiilor tinere, chemate să ducă mai departe Idealul unității, demnității și reîntregirii naționale.
Autor: Aurel Dumitru
Articol publicat în revista NATURA, nr. 409
Susține Natura.md: Devino Patron!
