CARTEA ROȘIE – UN SEMNAL DE ALARMĂ

Cartea Roșie este lista viețuitoarelor care ne cer să nu le lăsăm să dispară. Nu este o carte obișnuită și nici un simplu catalog de plante și animale rare. Este un semnal de alarmă al naturii și un instrument prin care o societate recunoaște că anumite specii au ajuns în pericol și au nevoie de protecție.

Dar ce înseamnă, concret, ca o specie să ajungă în Cartea Roșie?

Înseamnă că existența ei este amenințată. Numărul exemplarelor poate fi în scădere, aria în care trăiește se poate restrânge, iar locurile de care depinde pentru hrană și reproducere pot fi degradate sau distruse. Uneori, presiunile sunt atât de mari încât, fără măsuri de protecție, specia riscă să dispară.

Apariția unei specii în Cartea Roșie nu este o onoare. Este un avertisment.

Un avertisment că ceva s-a dereglat în relația dintre om și natură.

Cauzele pot fi diferite: distrugerea și fragmentarea habitatelor, poluarea apei și a solului, exploatarea excesivă a resurselor naturale, schimbările climatice, dispariția locurilor de reproducere sau deranjarea repetată a animalelor sălbatice. De multe ori, schimbarea începe aproape imperceptibil. Sunt mai puține păsări, dispar anumite plante, se împuținează insectele, un iaz seacă, o porțiune de stepă este transformată în teren agricol.

La început, aproape nimeni nu observă.

Apoi constatăm că natura pe care o știam nu mai este aceeași.

De aceea, Cartea Roșie este importantă. Ea ne ajută să vedem ceea ce altfel am putea pierde fără să observăm la timp. Cercetătorii evaluează starea speciilor și identifică acele situații în care este nevoie de măsuri speciale de conservare.

Dar Cartea Roșie nu protejează singură nicio specie.

O specie nu poate supraviețui doar pe hârtie. Ea are nevoie de pădurea sa, de râul său, de iazul său, de stepa sa, de locul în care își găsește hrana și își crește puii. A proteja o specie înseamnă, în primul rând, a proteja lumea de care depinde.

Iată de ce Cartea Roșie nu este doar problema biologilor și a autorităților. Ea ne privește pe toți.

Ne privește atunci când aruncăm deșeuri în natură, când distrugem vegetația, când dăm foc miriștilor, când tăiem un arbore bătrân fără să ne pese de ceea ce trăiește în el, când deranjăm animalele sălbatice sau transformăm un loc natural într-un spațiu lipsit de viață.

Fiecare specie pierdută sărăcește natura. Dar fiecare specie salvată păstrează o parte din lumea vie a Moldovei.

Cartea Roșie ne spune, de fapt, ceva foarte simplu: natura nu are o rezervă nesfârșită de viață.

Când o specie ajunge în Cartea Roșie, nu trebuie doar să întrebăm „cât de rară este?”. Trebuie să ne întrebăm: ce putem face pentru ca ea să nu dispară?

Aceasta este adevărata menire a Cărții Roșii: nu să consemneze dispariția, ci să ne ajute să o prevenim.

O specie înscrisă în Cartea Roșie este o avertizare. O specie salvată este o victorie a vieții. 

Articol publicat în revista NATURA, nr. 416

Susține Natura.md: Devino Patron!