Unirea: atunci și acum
natura.md
Apr 20, 2026 06:55
160
0
Cu opt ani în urmă, în 2018, anul Centenarului Marii Uniri, românii au trăit convingerea că reîntregirea Țării este un timp care nu mai așteaptă și că reîntregirea nu mai poate fi amânată. De ce, în pofida trecerii timpului - oricât de puternic ar fi acesta în fața omului - și a dorinței uriașe a intelectualilor devotați adevărului istoric, această mare înfăptuire nu se realizează nici până astăzi?
Și totuși, ziua de 27 martie a fiecărui an este trăită retrospectiv de românii care-și iubesc Țara și este comemorat momentul când s-a votat unirea. La fel, în acest an, evenimentul a fost marcat de „cei cu inimă română” în cadrul unei mese rotunde organizate la Biblioteca Națională a Republicii Moldova (director, Elena Pintilei), într-o sală ce găzduiește o expoziție de cărți valoroase. Colecția cuprinde 100 de lucrări editate în anul Centenarului și aduce în prim-plan modele de personalități istorice.
Oameni ai timpului prezent pentru care 27 martie este o pagină de glorie în istoria României și a Basarabiei, reuniți în sala bibliotecii, au fost istorici de pe ambele maluri ale Prutului și deputați în Primul Parlament al R. Moldova: Alecu Reniță, Valentin Dolganiuc, Anatol Petrencu, Ion Negrei, Dorin Popescu, Andrei Novac, Alina Felea, Adrian Dolghi ș.a.
La această masă rotundă s-a vorbit despre importanța Unirii ca act de dreptate istorică ce trebuie recuperată, despre misiunea intelectualului de a contribui la restabilirea acestei nedreptăți, precum și despre datoria de a păstra vie în memoria noastră jertfa celor care au luptat pentru ca țara să fie puternică, unită prin toate regiunile sale. Istoricul Anatol Petrencu, care a moderat evenimentul, a anunțat că intelectualii, bărbați ai neamului și oglindă vie a reprezentanților Sfatului Țării, împreună cu membrii Platformei Reîntregirii, condusă de președintele Valentin Dolganiuc, sunt misionarii actuali ai idealului național, promovând unitatea și consolidarea țării prin cunoașterea și respectul față de istorie.
Pornind cu o urare pentru toți românii care respiră aerul unirii, indiferent pe ce mal al Prutului le este casa, Alecu Reniță, semnatar al Declarației de Independență, a menționat că „Basarabia a fost prima care a dat startul reîntregirii neamului românesc în 1918”, de aceea „drumul Chișinău - Cernăuți - Alba Iulia trebuie privit ca un parcurs al strămoșilor noștri, pe care avem datoria să-l cinstim”. Și-a exprimat regretul pentru personalitățile Basarabiei care au fost blamate și batjocorite, a căror operă nici măcar nu a circulat, timpul însă a scos în lumina adevărului aceste nume: Ion Pelivan, Pan Halippa, Vasile Stroiescu, Nichita Smochină. Toate aceste lipsuri, spune A. Reniță „au contribuit la formarea unei populații profund îndoctrinate, pe care uneori o judecăm prea aspru, fără să percepem contextul. Trebuie să înțelegem că a existat un proces sistematic de demolare a elitelor românești. Dincolo de crimele evidente, s-a decis că acele elite care nu puteau fi reeducate trebuiau eliminate”. Cu exemple de demnitate, curaj și recunoștință a înaintașilor care au luptat pentru o țară mare și integră, care au cinstit simbolurile naționale așa cum a făcut-o în ciuda intervenției securității Gheorghe Moroziuc, arborând tricolorul, Alecu Reniță și-a exprimat dorința că elita culturală din care face parte, încearcă „să promoveze valorile naționale și să găsească o formulă prin care, după 35 de ani, aceste exemple de demnitate și curaj să devină lecții obligatorii în educație, nu doar opționale. Acest lucru ne-ar ajuta să devenim altfel decât ceea ce vedem uneori în spațiul public”.
În contextul ideii de națiune la momentul 27 martie 1918, Andrei Novac, lector la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, București, a subliniat că „este cu adevărat important pentru fiecare dintre noi să știm că nu există o Românie la București și o altă Românie la Chișinău. Nu cred că doar Basarabia trebuie să se unească cu România; cred că și România trebuie să se unească cu Basarabia. Parcursul european este cel care poate scoate din impas dificultățile existente în comunicarea dintre cele două spații”.
Despre cât de vulnerabilă poate fi Republica Moldova azi, în contextul lipsei integrității a vorbit Dorin Popescu, expert în geopolitică, aducând mai multe argumente. În noua ordine mondială, toate țările caută soluții inventive, creative și eficiente pentru a-și asigura securitatea. Pentru Basarabia, soluția - de care autoritățile trebuie să se convingă - este consolidarea securității prin unire.
Ședința s-a încheiat cu citirea unei declarații, în spiritul modului în care se desfășurau odinioară lucrările din cadrul Sfatul Țării. Modelul membrilor acestuia rămâne o oglindă vie pentru adevărații patrioți și intelectuali care continuă lupta pentru unirea țării, deoarece aceasta este cauza ideală pe care trebuie să o lăsăm generațiilor viitoare.
În cadrul mesei rotunde organizate de Asociația Istoricilor „Alexandru Moșanu”, în parteneriat cu Platforma Reîntregirii Naționale cu prilejul împlinirii a 108 ani de la unirea Basarabiei cu România, istoricul Ion Negrei a citit o declarație adresată conducerii Republicii Moldova. Documentul constată că actul Unirii Basarabiei cu România, votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, reprezintă o pagină glorioasă din istoria noastră națională.
Totodată, se subliniază că, în urmă cu 108 ani, într-o conjunctură politică externă și internă complexă, acest moment istoric a pus în evidență energia fizică și morală inepuizabilă a poporului nostru.
Autor: Silvia Strătilă
Articol publicat în revista NATURA, nr. 410
Susține Natura.md: Devino Patron!
