Colibaşi

natura.md Sep 23, 2025 10:03 1264 0

Sat, reşedinţă de comună în raionul Cahul. Este situat la sud de orașul Cahul, pe partea stângă a văii râului Prut. Atestat cartografic în 1770. Coordonate geografice: 45º 56′ 13″ lat. N, 28º 14′ 32″ long. E. Altitudinea localității față de nivelul mării – 50 m. Suprafaţa satului – 3, 65 km². Suprafața teritoriului comunal – 69 km². Gospodării individuale – 1565 (2004). Populaţia – 6021 loc. (2004), 6006 loc. (2014). Structura etnică (2004): 98, 95% români, 0, 27% ruși, 0, 22% găgăuzi, 0, 18% bulgari, 0, 12% ucraineni ș.a. Distanțe: 21 km până la Cahul, 194 km până la Chișinău. Staţie de c.f. la Cahul (23 km). Cod poștal: MD-5316.

Cadrul geografic. Relief colinar și de câmpie, cu înălțimi de dealuri de până la 200 m. Vegetație în fond de câmpie, cu unele specii de plante acvatice. Faună specifică zonei de câmpie. Rețeaua hidrografică o constituie apele curgătoare, râulețele și pâraiele ce se varsă în râul Prut, precum și lacurile, iezărele și bălțile din lunca Prutului. Spre Colibași, de la nord spre sud, duce unul dintre principalele trasee din sudul republicii Cantemir – Cahul – Giurgiuleşti. Șoseaua străbate teritoriile satelor sau trece prin localităţile Crihana Veche, Paşcani, Vadul lui Isac, Colibași, Brânza, Văleni, Slobozia Mare, Câșlița-Prut, Giurgiulești.

Repere istorice. Situri arheologice. Vetre de așezări umane preistorice. Vestigii: topoare și ciocane din cremene, sulițe și vârfuri de săgeți, obiecte din epocile aramei și fierului. Movilele de pe teritoriul satului reprezintă monumente funerare din timpul invaziei triburilor nomade. Monumente de cult: Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1897), Casa de rugăciuni (stil modern).

Menţiuni documentare. Satul este notat pe harta topografică militară din anii 1770 (1774). Atestări documentare ulterioare: 1827. Sat în Bugeac, districtul Prut, 97 familii, 495 de locuitori, 5 655 desetine de pământ, 103 cai, 416 vite, 775 oi. 1861. Sat în jud. Bolgrad, plasa Cahul-Prut, 197 de case, biserică de lemn. 1870. Sat în jud. Ismail, 137 case, 593 locuitori, şcoală publică, 2076 desetine de pământ, 140 cai, 180 vite, 445 oi, grădini, vii, livezi. 1918. 530 de locuitori au fost împroprietăriţi cu 2 072 ha de pământ la reforma agrară din 1918-1924. 1930. Sat în jud. Cahul, plasa Ioan Viteazul, 3 896 locuitori, dintre care 3 743 români. 1937. 4 880 loc., dispensar, 2 şcoli, cămin cultural, 2 mori, 3 fabrici de ulei, piuă de postav, depozit de cherestea, 5 893 ha de pământ. 1959. Sat în raionul Vulcăneşti, 4 280 loc. în 1959 şi 5 174 loc. în 1970. 1994. 1 586 gospodării, 5 567 loc., 5 280 ha terenuri agricole, moară, ambulatoriu, spital, şcoală medie, şcoală de muzică, casă de cultură, bibliotecă, oficiu de telecomunicaţii, cantină, magazine. 2004. Colibaşi, comună în raionul Cahul, cu 6 140 loc. Terenuri agricole – 5 785 ha (4 040 ha arabil, 614 ha vii, 180 ha livezi).

Onomastica. Numele comun al locuitorilor: colibășean, colibășeană (colibășeancă); colibășeni, colibășene (colibășence). Etimologic Colibași este un oiconim descriptiv, la origine colibaşii însemnând „oameni trăitori în colibe”, „sat de colibe”. Potrivit tradiţiilor orale, satul a fost întemeiat ca aşezare pastorală de către mocanii veniţi din Ardeal. Cătunul, la început cu câteva colibe, s-a transformat pe parcursul timpului într-un mare sat, devenind centru de comună. Satul este vechi, cu mult mai vechi decât prima sa atestare, și tot vechi sunt denumirile de locuri din hotarul localității. Microtoponimele locale sunt semnificative și captivante din punct de vedere etimologic. Ne convingem de aceasta dacă încercăm să pătrundem în tainele lor istorico-lingvistce: Coşerul, vale cu pârâu, ramificaţie pe dreapta a văii Flămânda. Provine din entopicul valea şi apelativul coşer (lit. coşar) ,,construcţie cu pereţi din nuiele, în care se păstrează ştiuleţii de porumb”, ,,îngrăditură din nuiele în care sunt adăpostite vitele în câmp”. După informaţiile locuitorilor, pe această vale se aflau în trecut coşarele pentru vite ale sătenilor. Frunzáriul, parte de moşie la est de sat. Din entopicul frunzar ,,desiş de copaci; tufăriş”, „pădurice”. Și astăzi există aici o mică pădure care în trecut era de proporţii mai mari, dar care a fost tăiată în cursul timpului. Iézărul, lac în lunca Prutului, la vest de sat. Din termenul entopic iezăr (lit. iezer) „lac natural, adânc şi cu apă limpede”. Movíla Străjii, movilă la est de sat. Din entopicul movilă (local rostit mohilă) şi apelativul strajă „loc de pază”, „loc pe o înălţime, de unde se ţin sub observaţii împrejurimile şi de unde în trecut se dădea „şvară în ţară”, adică se semnaliza apropierea unei primejdii (invazii)”. Priválul, gârlă în lunca Prutului, la vest de Colibaşi. Din termenul entopic prival „gârlă într-o luncă inundabilă”. Tăurile, lacuri în lunca Prutului, la vest de sat. Din entopicul tău (pl. tăuri) – „apă stătătoare, adesea noroioasă şi adâncă”, „lac”, „baltă”, „mlaştină”; Zăvoáia, vale, la sud-est de sat. Din termenul zăvoi „vâlcea împădurită”, „pădurice pe malul unei ape”, prin feminizarea entopicului datorită acordului în gen cu substantivul elipsat vale din denumirea iniţială Valea Zăvoiului.

Prezintă interes sub toate aspectele (social-istoric, etno-cultural, lingvistic) numele de familie ale locuitorilor din sat: Aroneti, Arsene, Aşci, Balan, Bejenaru, Beşleagă, Beşliu, Bichir, Botică, Brăgaru, Bratu, Bujor, Burcă, Caranda, Caragea, Caraianu, Cartaleanu, Cartofeanu, Căruceru, Chetroi, Chiper, Chicioroagă, Chirpic, Chiru, Coman, Comanici, Constandachie, Croitoru, Dolma, Forţu, Furtună, Gogoi, Hodinitu, Leşanu, Luchian, Lupan, Lupaşcu, Lupea, Manole, Maravela, Maranda, Marin, Matcaş, Măriceanu, Mătăsaru, Mihalcea, Mihăieş, Mircea, Mitiş, Moraru, Muşat, Muşatău, Năvodaru, Neagu, Nedelciu, Neniceasă, Niculiţă, Niţă, Oancea, Oprea, Pancu, Peiu, Perju, Petcu, Pruteanu, Raru, Raţă, Robu, Rogozencu, Roşanu, Sculea, Stancu, Straton, Tărăburcă, Tecuceanu, Terzi, Tolici, Topală, Tricolici, Tudorache, Tutovanu, Ţarălungă, Ţurcanu, Untilă, Ungureanu, Usturoi, Uşurelu, Uzun, Zberea.

Informații de actualitate. Obiective edilitare, economice, sociale și culturale conform ,,Dicționarului statistic” din 1994: în localitate erau 1 400 gospodării ţărăneşti şi 8 întreprinderi individuale pentru prelucrarea producţiei agricole. Funcționau instituţiile și organizațiile: spitalul, farmacia, gimnaziul, şcoala de arte, două grădiniţe de copii, casa de cultură, muzeul etnografic, unitățile de prestări servicii, oficiul poştal. Permanent își desfășurau activitatea artistică ansamblul de muzică și dansuri populare „Doina Prutului” și Ansamblul Folcloric ,,Colibășeanca”. Pe parcursul anilor au activat peste 20 de agenţi economici, pecum și întreprinderile agroindustriale și comerciale: Fabrica de vin SA „Mărgăritar”, SC „Colibaşi-Farm”, SRL „Iacodar-Agro”, SA „Oltfin”, SA „Rapira”, Moara „Constantin Ernu”, Oloiniţa „Ţarălungă”, ÎI „Dimineaţa-Dobrin” ş.a. Informații de actualitate: centrul medicilor de familie, asistenţa medicală „Urgenţa”, punct sanitar-veterinar, „Poşta Moldovei” (filială), „Moldtelecom” (filială), „Banca de economii” (filială), Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Şcoală de arte, 3 biblioteci, 2 grădiniţe de copii. Localitatea e beneficiară a Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene.

Personalități: Chiril Zberea (1913-1973), deputat în Sfatul Țării; Ion Comanici (n.1933), profesor universitar, biolog; Ion Mihai (n. 1947), inginer, specialist în electrificarea gospodăriei agrare; Gheorghe Cartofeanu (n. 1952), emerit al şcolii superioare din R. Moldova; Alexandru Grecu (n. 1960), actor, regizor; Mihail Botică, profesor de matematică, profesoarele Feodora Culacsiz și Aculina Grosu.