Crinul iernii (Clivia miniata)
Pe pervazul cu flori
Denumire științifică: Clivia miniata
Denumiri comune: Crinul roșu, Crinul iernii, Crin de cameră
Familie: Amaryllidaceae
Origine: Africa de Sud
Aspect și prezentare:
Plantă erbacee, cu frunze arcuite, lungi (40-50 cm) și lanceolate, asemănătoare cu niște curele late, dispuse sub formă de evantai pe un trunchi scurt, Clivia miniata impresionează prin florile sale deosebite, de culoare portocaliu intens, roșu-oranj sau galben. Acestea au formă de cornet sau trompetă, sunt grupate în inflorescențe umbrelate, în vârful unei tije lungi și rigide, deasupra frunzelor și apa, de regulă, la mijlocul iernii.
Condiții de îngrijire/cultivare:
Acest crin cu flori atât de viu colorate și de atrăgătoare are nevoie de lumină bună pentru a dezvolta frunziș sănătos și mai ales pentru a înflori. Deși, pentru o perioadă scurtă de timp, tolerează și semiumbra, totuși calitatea și numărul florilor, depind foarte mult de cantitatea și de intensitatea luminii primite.
Are nevoie de temperaturi reduse, căldura în exces producând ofilirea rapidă a florilor și îngălbenirea frunzișului. Temperatura la care se dezvoltă cel mai bine trebuie să se situeze între 10 și 20 grade Celsius.
Este o plantă setoasă, având nevoie de udări relativ dese (cam o dată pe săptămână), cu excepția anotimpului rece, când acestea trebuie reduse treptat, până la o udare la interval de 12-14 zile.
Nu solicită o umiditate atmosferică foarte ridicată, mulțumindu-se, de regulă, cu ștergerea periodică a frunzelor cu un burete ud. Totuși, atunci când temperatura depășește 20 grade Celsius, Clivia are nevoie, cel puțin ocazional, de pulverizarea cu apă a frunzișului.
Nepretențioasă în privința substratului de cultură, se mulțumește cu un pământ de grădină obișnuit, îmbogățit cu mraniță și nisip.
În perioada aprilie-octombrie, de regulă, după înflorire, este bine să-i administrați, în apa de udare, la fiecare două săptămâni, un îngrășământ lichid pentru plante cu flori.
Înflorire:
Înflorirea se produce în mod normal între ianuarie și martie, dar plantele pot fi forțate să înflorească și în afara acestor limite. O plantă matură poate produce chiar și 12-14 flori pe o tijă.
Înmulțire:
Se înmulțește prin separarea puilor apăruți în ghiveci, lângă planta matură. Aceștia se pot replanta în ghivece mici, individuale numai după ce au atins înălțimea de 15 cm. Propagarea prin semințe este anevoioasă, în sensul că necesită multă răbdare, fiind nevoie de 3-4 ani, până la apariția primelor flori.
Trucuri și sfaturi speciale:
Asigurati-i un repaus la rece (cca 10-12 grade Celsius), de minim 45-60 de zile și vă veți bucura de o înflorire abundentă. Din momentul deschiderii primilor boboci, aveți foarte mare grijă la udare. Evitați să o udați foarte des, căci excesul de apă duce la căderea florilor și bobocilor.
Deși va trebui să o așezați într-o locație răcoroasă, e indicat să o feriți de curenții reci de aer.
Aceștia produc aceleași efecte nedorite, ca și udarea în exces.
Pentru plantele tinere, se recomandă ca în fiecare an, să se procedeze la curățarea rădăcinilor și transplantarea în pământ proaspăt. Plantele mature, pot suporta această operațiune la fiecare 2 ani.
De fiecare dată se va folosi un ghiveci de mărime medie, niciodată prea mare, căci înflorirea se produce mai abundent la exemplarele cu rădăcinile ușor înghesuite.
Întrucăt toate exemplarele capătă în timp volum și devin greoaie, puteți așeza, un strat subțire de pietricele la baza recipientului, asigurându-i astfel stabilitatea necesară.
Autor: Parascovia Mămăligă
Articol publicat în revista NATURA, nr. 408
Susține Natura.md: Devino Patron!

