Lasă orașul în urmă și pornește într-o drumeție autentică spre satul Rogojeni
natura.md
Mai 24, 2026 08:41
294
0
Lasă orașul în urmă și pornește într-o drumeție autentică spre satul Rogojeni
Situl istoric rural Rogojeni este aşezat pe vatra satului vechi a Rogojeniului, într-o cotitură a râului Răut sub formă de Yin și Yang.
Zona apropiată cuprinde trei aşezări umane intacte, nemodernizate a trei sate, Rogojenii Vechi, Cenuşa şi Ţâra, în care s-au găsit dovezi de trai uman din perioada Cucuteni-Tripolie (sec. III-IV î. Hr.) şi din perioada medievală.
Elementul de bază al zonei constituie o construcţie de trai umană unică în Moldova - başca sau bordeiul în pământ în care oamenii mai locuiesc şi astăzi sau le folosesc pentru scopuri casnice.
Perioada interbelică este impregnată adânc în satul Rogojenii Vechi prin păstrarea a primei şcoli de zemstvă (1894) care a avut primul telefon şi cinematograf, cât şi prin construcţia Complexului arhitectural a Gării Feroviare. Istoria bogată locală, în care aşezarea s-a dezvoltat, a lăsat o bogată colecţie de circa 10 obiective culturale, arheologice şi infrastructurale.
Astfel avem atestate următoarele situri:
- Movilă cu Semilună (Este unică movilă de acest tip în Moldova).
- Peste 10 gospodării cu bordeie, conservate, fără elemente de noutate sau moderne.
- O gospodărie ţărănească compusă doar din bordeie (construcţia de bază - dormitorul, construcţia auxiliară - bucătăria, beci şi grajd pentru animale) proprietate publică.
- Monument arhitectural „Biserica Sf. Dumitru” din 1810.
- Şcoala de zemstvă cu sală pentru vizionarea filmelor cu beci şi bucătărie de piatră din 1894.
- Încăpere pentru întreţinerea cailor.
- Elemente (stâlpi) de pod peste Răut din perioada interbelică pentru drumul Rezina -Bălţi.
- Podeţ cu caldarâm şi elemente arhitecturale din perioada interbelică.
- Gurmazul - trecere din piatră care uneşte doi stânci pe acelaşi drum Rezina – Bălţi.
- Piatra stelară - piatra cărăuşului.
- Pietrele norocului.
- Atestări ale existenţei civilizaţiei Cucuteni - Tripolie, morminte, cioburi de lut şi rămăşiţe.
- Complexul Gării Feroviare construită până la 1894 cu Turn de apă, Clădiri administrative, Hotel care a fost schimbat în şcoală, Construcţie pentru schimbarea direcției locomotivelor pe aburi.
În legătură cu formarea raionului Șoldănești, la 10 noiembrie 1980, din componența raioanelor Rezina și Florești au fost selectate câteva localități (inclusiv satele Cotiujenii Mari, Rogojeni, Pohoarna, Parcani, Șipca, Glinjeni, Mihăileni, Curătura, Alcedar, Poiana), care au fost alipite raionului Șoldănești. Prin Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova din 26 martie 1999, raionul Șoldănești a fost desființat și transformat în sectorul Șoldănești din componența județului Orhei. În anul 2003, prin reforma administrativ-teritorială de atunci au fost lichidate județele, Republica Moldova fiind iarăși divizată în raioane. Orașul Șoldănești redevine centru administrativ al raionului Șoldănești, iar în componența raionului au fost incluse 33 de localități.
În perioada sovietică pe teritoriul localității Șoldănești au fost deschise un șir de întreprinderi industriale. Astfel, în anii ,80 ai secolului trecut și-a început activitatea Uzina de Beton Armat, la care activau sute de muncitori din oraș, dar și din satele învecinate. Pe teritoriul localității mai funcționau fabrica vinicolă și de prelucrare a produselor agricole, întreprinderea pentru electrificarea unităților agricole, baza petrolieră pentru patru raioane, gospodăria silvică, baza interraională de comerț, depozitul de recepționare a sfeclei de zahăr de mii de tone, două întreprinderi mari de construcții. La capacitatea maximă lucra stația de cale ferată, care unea regiunea transnistreană cu nordul Moldovei.
Fabrica de fermentare a tutunului era unul din cei mai importanți agenți economici din Șoldănești, care în anul 1986 a atins volumul maxim de producție - peste 15 000 de tone de tutun.
Stema raionului este reprezentată de un câmp verde, un iepure de argint, sărind dintre două spice de aur ce cresc din vârful scutului. Scutul este timbrat de o coroană raională.
Autor: Elana Bălățel
Articol publicat în revista NATURA, nr. 411
Susține Natura.md: Devino Patron!
