Un sat de oameni gospodari cu planuri de viitor

O zi frumoasă de primăvară, cu un soare strălucitor atât cât să anunțe începutul acestui anotimp, m-a dus spre Satul Nou din Cimișlia, împreună cu jurnalista Ludmila Hițuc de la Ecopresa. Ludmilei îi place să revină în satul copilăriei, să-și evoce anii de grădiniță și să-și revadă mătușile.
Pe mine, misiunea profesională m-a dus acolo să scriu despre un sat cu oameni gospodari, despre o școală care nu are elevi restanțieri, despre grijile unui primar, dar și despre declarația lui de dragoste pentru săteni.
Cu alte cuvinte, am văzut un sat care își anunță în titlu că este nou, iar prospețimea locului confirmă toponimul pe care îl poartă.      

Întâi la școală, atrași de vocea doamnei directoare

Un soare cu dinți al unei zile de martie 2026, care lupta victorios cu norii mari și învolburați pe cerul întins, ne-a însoțit în toată călătoria spre Satul Nou. Oamenii de aici, edili sau pur și simplu săteni ai locului, ne așteptau. Îi anunțasem că venim să scriem despre frumusețea locului și despre grijile lor cotidiene.
Domnul primar, Marin Bumbu, și-a exprimat bucuria că despre baștina sa are ce spune, mai ales în lumina celor mai frumoase evenimente. Probabil, glasul convingător al doamnei directoare, Lidia Căinăreanu, ne-a determinat să vizităm mai întâi școala. Astfel, primii pași s-au îndreptat spre instituția care face ca satul să simtă că are cultură și viață, pentru că un sat fără școală își pierde, treptat, sufletul.      

Doamna directoare ne-a întâmpinat cu căldura proverbială a unui cadru didactic. Profesoară de geografie la bază, cu recalificarea la treapta primară, Lidia Căinăreanu, pe al cărei chip parcă se citește sloganul – eu m-am născut să fiu profesor – ne povestește ca dintr-o carte deschisă despre istoria școlii, despre grijile și tot ce se face într-o școală. 

Gimnaziul „Tudor Strișcă”, considerat cel mai bun din raion, nu are elevi restanțieri. Cei 96 de copii frecventează școala cu drag. Aici vin să învețe și din satul vecin, Suric. Au profesori care-și dăruiesc toată priceperea, își desăvârșesc cu răbdare măiestria pedagogică, pentru că aici tradiția satului de a fi om cu carte se moștenește. O dovadă că în sat școala are viață, importanță și activitate permanentă se datorează patronului spiritual Tudor Strișcă – un patriot cu un destin implacabil. A plecat prea devreme și a rămas acest pământ cu un patriot mai puțin. A fost un adept al valorilor naționale, „a iubit istoria și a intrat în istorie” – așa îl comemorează astăzi tinerii din Satul Nou. În afară de atitudinea conștiincioasă că școala ajută să urci treptele vieții, copiii satului, ajutați de profesorii și părinții lor, se implică în proiecte, concursuri și obțin medalii pe merit. Un proiect, recent implementat, a fost „Colectăm maculatura, salvăm natura”. Bunele practici ale școlii, implicarea elevilor și a profesorilor în sădirea puieților în curtea instituției sau pe terenurile din jurul satului sunt o dovadă că aici educația nu se oprește la lecțiile din clasă, ci prinde rădăcini și în grija pentru natură și pentru viitorul locului. Astfel, școala din Satul Nou, construită în 1964 și situată pe o colină, continuă să fie centrul educațional al comunității, chiar dacă numărul elevilor a scăzut față de cei peste 500 care învățau aici în anii trecuți. De aproape șase decenii, copiii urcă același drum, iar școala rămâne locul unde satul își clădește viitorul și își păstrează tradiția educației.        

De la școală, la primărie      

Oamenii din Satul Nou au un primar tânăr și pregătit, care poate să le ofere un trai decent și mulțumitor. Marin Bumbu este băștinaș, are rădăcini adânc înfipte în acest pământ, iar acum, la conducerea Primăriei, edilul se asigură că toate problemele satului sunt abordate cu rigoare și implicare, astfel încât fiecare nevoie a sătenilor să găsească o rezolvare concretă. Vine din ramura economiei naționale, din silvicultură, chiar dacă, spune el, e un domeniu cu multe păcate. A luat drept experiență de acolo, doar ceea ce este bun pentru a conduce un sat, pentru a face din localitatea de baștină o oază în care natura autentică, dar și natura umană să fie într-o armonie deplină. 

În fruntea Primăriei, Marin Bumbu se află de doi ani, timp scurt pentru realizări importante. Însă insistența și angajamentul său au dat deja roade: a reușit să planteze 46 ha de pădure din fondul de plantare. Pe terenurile împădurite, salcâmul va aduce în curând parfumul primăverii și aer curat pentru săteni. Recent, o comisie de specialiști și câștigători ai achizițiilor publice pentru elaborarea managementului silvic a vizitat zona, pentru a estima cum va arăta pădurea în următorii zece ani. Satul are în gestiune 293 ha de pădure, inclusiv fâșii forestiere, iar primarul se gândește și la binele agricultorilor, astfel încât noile păduri să protejeze culturile și recoltele lor.

 Stau în fața celui care conduce o comunitate de 1910 de oameni și care spune că nu exclude pe nimeni din atenția sa, chiar dacă unii locuiesc în localitate, iar alții sunt plecați peste hotare. Domnul primar afirmă cu multă convingere că toți merită să fie considerați oameni ai locului, deoarece împart același drum, respiră același aer, iar rădăcinile lor pornesc din același pământ. În opinia sa, misiunea pe care o are în funcția de primar este să creeze condiții pentru toți membrii comunității. Și asta face. În 2025, cu proiectul câștigat de la Grupul de Acțiune Locală „Stejarul dacilor” a instalat pe teritoriul localității șase seturi de tomberoane de colectare separată a deșeurilor. 

În anii 2024–2025 s-au colectat aproximativ două tone de sticlă și aproape două tone de plastic. Problema principală este însă că antreprenorii care se ocupă de reciclarea plasticului cer ca materialele să fie strict separate – capacele într-o parte, iar plasticul în alta. Primarul speră că această problemă își va găsi în curând rezolvarea și așteaptă implicarea unui antreprenor în domeniu. În prezent, administrația locală are peste 20 de proiecte câștigate, iar, spune edilul, resursele financiare pot aduce și soluții pentru problemele comunității. Enumeră mai multe realizări din acești doi ani. Prin intermediul proiectului „Mă implic”, finanțat de Guvernul Elveției, au fost instalate două turnuri de apă și construită rețeaua de aducțiune, valoarea totală a investiției fiind de 2,130 milioane de lei. Prin programul „Satul European” a fost amenajat terenul școlii, iar cu sprijinul partenerilor elvețieni a fost reamenajat și teritoriul grădiniței. A fost adus pământ, s-a semănat iarbă, a fost amenajată o zonă de joacă pentru copii și a fost montat pavaj nou, în locul asfaltului crăpat rămas din perioada sovietică. Au urmat și alte lucrări importante: climatizarea Casei de Cultură, instalarea plăcuțelor cu denumirile străzilor și reabilitarea a 458 de metri de drum, acoperiți cu un strat gros de asfalt. Urmează un proiect de conectare la istorie și memorie, în care sunt implicate trei centre raionale – Ialoveni, Căușeni și Cimișlia – și care prevede crearea unui traseu turistic. Fiind o zonă pitorească, pe teritoriul satului urmează să fie amenajată o zonă de meșteșugărit și construit un mini-hotel, astfel încât turiștii sau trecătorii să poată face un popas pe traseul Chișinău–Cimișlia.

Natura și istoria sunt doi buni tovarăși de drum în acest loc: aici se află Mănăstirea Zloți și Valul lui Traian, obiective care merită să fie valorificate. 

Primarul de Satul Nou are planuri ambițioase pentru dezvoltarea localității. Printre prioritățile sale se numără instalarea panourilor fotovoltaice, pentru care intenționează să identifice resursele necesare, astfel încât consumul de energie electrică să fie redus.

Responsabilitatea față de comunitate este, spune el, una dintre cele mai importante valori. Își iubește consătenii și consideră că tot ceea ce se face în localitate trebuie să fie în folosul lor. Din cei 1910 locuitori, pentru primar fiecare cetățean contează. Chiar și zece oameni, spune el, sunt suficienți pentru a merita atenția și grija administrației locale.

Localitatea dispune de mai multe resurse și instituții importante: râulețul Schinoasa, o grădiniță frecventată de 195 de copii, modernizată și dotată astfel încât oferă condiții comparabile cu cele din oraș. Totuși, edilul spune că este păcat că numărul copiilor nou-născuți este în scădere.

În sat activează și o întreprindere municipală care se ocupă de colectarea separată a deșeurilor, dar și de întreținerea periodică a drumurilor, a apeductului și de lucrările de mentenanță necesare pentru buna funcționare a infrastructurii locale.

Biblioteca – locul care adună generațiile

Dintr-un sat nou, așa cum este cel din raionul Cimișlia, nu poate să lipsească biblioteca. Am ținut neapărat să vizităm acest templu al cărții, iar Maria Botnaru, proaspăt numită în funcția de bibliotecară, ne-a arătat rafturile pline de volume.

Fondul bibliotecii numără aproximativ 6 mii de cărți și adună laolaltă atât copiii, implicați în diverse activități educative, cât și adulții din localitate.

În momentul vizitei noastre, aici se afla și Viorica Cuțitaru, președinta Asociației Obștești „Pro Democrația”. Împreună cu echipa bibliotecii, aceasta lucrează la un proiect aflat în desfășurare, care îi va aduce la aceeași masă pe tineri și pe seniori, într-o serie de instruiri dedicate digitalizării.

Prin intermediul acestui proiect, menit să creeze punți între generații, viața la sat capătă o nouă dinamică. Tinerii și cei în etate învață unii de la alții, iar relațiile dintre generații se pot consolida într-un mod firesc.   

Cititorii din Satul Nou apreciază revista Natura 

În Satul Nou, revista NATURA este solicitată de 48 de cititori. Datorită implicării șefei Oficiului Poștal, Aliona Graur, numărul abonaților la revista NATURA este în continuă creștere.

În timpul vizitei noastre, dumneaei ne-a comunicat că, începând cu luna martie, numărul abonaților va crește cu încă unul. Pentru noi, echipa redacțională, aceasta este o mare bucurie, fiind o dovadă că publicația noastră este apreciată și citită.

Le mulțumim cititorilor din Satul Nou pentru fidelitate și pentru faptul că aleg să citească revista NATURA. De asemenea, apreciem efortul depus pentru ca revista să ajungă în fiecare casă și îi adresăm mulțumiri poștăriței Lidia Onu pentru munca și dedicarea sa.  

La masa cu oameni buni  

Soarele generos al zilei ne-a însoțit în călătoria noastră, sporindu-ne dorința de a descoperi tot ce este frumos în acest sat. De la domnul primar am aflat ce proiecte mai are de realizat. Multe, foarte multe, pentru că tinerețea Domniei sale este deschisă spre realizări, iar dragostea pentru săteni îl îndeamnă să li se dedice.

Când trecem podul, construit recent după toate standardele și sigur că va rezista poate chiar și secolelor, în fața noastră se deschid porțile bisericii vechi. Coincidențele ne uimesc: anul de târnosire a preotului Ion Glodeanu este 1992 – același an în care primarul a văzut lumina zilei și ziua în care s-a născut și actualul preot al satului. Toate acestea ne conving că această localitate este, într-un fel, binecuvântată.

La fel a fost și sfârșitul călătoriei noastre. Vântul furios al zilei ne-a purtat spre casa unor oameni buni – prea buni, prea generoși, prea ospitalieri ca să nu recunoaștem că pe aici se mai trece și se revine ori de câte ori vrei să vezi un sat prosper.

Casa Anastasiei Mocanu este o adevărată bijuterie, gata să primească oaspeți care știu să aprecieze o gazdă bună. Aflăm de la doamna Anastasia că această locuință modernă păstrează pereții casei părintești, că munca ei de 17 ani peste hotare a dat rod în această investiție și că acum este acasă, în satul ei de baștină, continuându-și viața în curtea părintească.

Plăcintele, nucile, pâinica coaptă și ceaiul au scos din noi multe povești, mai ales că la masă era și Raisa Ciobanu, bibliotecara satului, cea care a slujit cărților mai bine de 30 de ani și care a continuat munca mamei sale, Alexandra Florea. 

Ne luăm rămas bun, dar nu vom uita că Satul Nou din Cimișlia e localitatea de care ne va fi dor.  

Autor: Silvia Strătilă

Articol publicat în revista NATURA, nr. 409 

Susține Natura.md: Devino Patron!