Călătorii, tradiții și povești locale: Moldexpo 2026, vitrina noilor tendințe în turism

Expoziția de turism de la Moldexpo, o reuniune tradițională la fiecare început de an a multor agenții de turism, a fost organizată între 30 ianuarie și 1 februarie, 2026. Chișinăul a devenit un punct de întâlnire pentru pasionații de călătorii și profesioniștii din domeniu. Evenimentul a reunit agenții de turism, operatori hotelieri și organizații de promovare din țară și din străinătate, care și-au prezentat cele mai noi oferte și destinații. Vizitatorii au avut ocazia să descopere tendințele anului 2026 în turism, de la vacanțe exotice până la circuite culturale și experiențe sustenabile. Sala încăpătoare de la Moldexpo a găzduit mai multe expoziții, care au adus oferte noi, inspirative și atractive, informații utile și oportunități de colaborare pentru toți cei atrași de arta călătoriei.   

Relatările președinților agențiilor de turism și ale reprezentanților standurilor au captat atenția prin invitații atractive și oferte tentante. 

Standul României de la Expoziția de Turism Chișinău se bucură, an de an, de un interes deosebit, în special din partea tinerilor, a declarat Valentin Beloiu, responsabil de organizarea acestuia. Prezent la Chișinău de aproape zece ani, dl Beloiu coordonează participarea României din partea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, având ca obiectiv promovarea tuturor regiunilor turistice de interes pentru vizitatorii din R. Moldova.

Potrivit acestuia, oferta României este construită în funcție de preferințele turiștilor moldoveni, motiv pentru care la stand sunt prezenți reprezentanți ai regiunilor cel mai frecvent vizitate: zonele estice și vestice ale Carpaților, județe precum Prahova, Buzău, Bacău, Neamț, Suceava și Iași, dar și stațiunile balneare din Covasna, Harghita și Borsec. Totodată, ediția din acest an aduce și destinații noi, precum Râșnovul, care promovează zona Brașovului, Cetatea Râșnov, Dino Parcul și alte atracții turistice din sudul Ardealului.

Oferta este completată de produse tradiționale și inițiative locale, inclusiv din Bucovina și Țara Dornelor, menite să pună în valoare specificul regional. V. Beloiu a subliniat că turiștii din Basarabia aleg România datorită proximității, costurilor accesibile și diversității ofertei, în special pentru turism balnear, montan și de schi. De asemenea, stațiunile românești pregătesc pachete speciale pentru sărbătorile pe stil vechi, Crăciunul și Revelionul fiind dedicate, în mod tradițional, turiștilor moldoveni.   

Adrian Voican, președinte APDT, a menționat că reprezentanții destinației Prahova participă de 18 ani la târgul de turism de la Moldexpo. S-a observat legătura firească dintre cele două maluri ale Prutului, apreciind ospitalitatea, gastronomia, vinurile și deschiderea publicului moldovean, valori pe care încearcă să le regăsească și să le promoveze, la rândul lor, în România.

La ediția din acest an, accentul este pus pe județul Prahova și stațiunile de pe Valea Prahovei – Sinaia, Azuga, Bușteni – cu extensie către Predeal, Poiana Brașov, dar și către întreaga ofertă turistică a României.

Oferta propusă include sejururi balneare pentru tratament și recuperare, vacanțe active cu drumeții, ciclism și degustări de vinuri, dar și turism cultural, cu vizite la București, Palatul Parlamentului și Catedrala Mântuirii Neamului. Turiștii sunt invitați să descopere atât stațiunile balneare consacrate – Covasna, Harghita, Sovata, Călimănești-Căciulata, Băile Felix sau Herculane – cât și regiuni din Moldova românească, precum Iași, Suceava sau Slănic Moldova, destinații care continuă să atragă vizitatori prin diversitate, servicii de calitate și infrastructură în dezvoltare.    

Domeniul Stanca din Țara Dornelor, situat în satul Sunători, comuna Dorna Candrenilor, se prezintă pentru prima dată la un târg de turism, aducând în atenția publicului o pensiune dedicată relaxării și evenimentelor de familie. Potrivit administratorului Gheorghe Gafton, locația oferă facilități variate, precum ciubăr, saună, jacuzzi și piscină interioară, fiind potrivită atât pentru sejururi de odihnă, cât și pentru organizarea de nunți, petreceri și tabere pentru copii.

Reprezentantul pensiunii a subliniat că principalele atuuri ale zonei sunt oamenii locului și aerul curat al Bucovinei,

Domeniul Stanca se bucură de aprecieri bune pe platformele de specialitate, iar gazdele își propun să răspundă constant cerințelor oaspeților, invitând turiștii din Republica Moldova să vină cu încredere și să petreacă momente de neuitat în inima Țării Dornelor.      

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est), și singura din țară, și-a asumat explicit și rolul de promovare a turismului regional.

„Ne concentrăm pe tot ceea ce înseamnă dezvoltarea regiunii, pe toate sectoarele, iar turismul este unul dintre domeniile-cheie, cu un real potențial de specializare inteligentă”, a declarat Roxana Șlemco, director executiv al ADR Nord-Est.

Ministerul de resort a atestat două rute turistice naționale inițiate: ruta romantică și ruta gastronomică. 

În prezent, agenția lucrează la documentarea și crearea unei noi rute culturale de anvergură: Ruta Cucuteni–Tripilia, realizată în colaborare cu parteneri din Republica Moldova și Ucraina. Traseul își propune să pună în valoare una dintre cele mai vechi civilizații din Europa, dacă nu chiar din lume, și se anunță a fi de interes atât pentru operatorii din turism, cât și pentru publicul larg.

Ruta gastronomică reunește peste 30 de operatori – restaurante și pensiuni – unde turiștii pot descoperi preparate tradiționale specifice zonei. La rândul ei, ruta romantică include peste 60 de obiective turistice: palate, conace, cetăți și case boierești legate de povești de viață și de dragoste ale unor personalități politice, culturale și artistice care au marcat istoria regiunii.

 Botoșani, destinație tot mai atractivă pentru turiștii din Republica Moldova

Municipiul și județul Botoșani se conturează tot mai clar ca o destinație turistică atractivă pentru vizitatorii din Republica Moldova, grație proximității geografice, colaborărilor transfrontaliere și unei oferte turistice diversificate, care îmbină agrementul modern cu patrimoniul cultural și istoric.

Unul dintre principalele puncte de atracție este Parcul Regional de Agrement Cornișa. Zona oferă piste de săniuș, spații de camping și grătare, piscine interioare și exterioare cu tobogane, zone de spa, patinoar acoperit în sezonul rece și singurul râu artificial de rafting din România. Parcul este completat de locuri de joacă pentru copii și piste de biciclete, fiind un spațiu de relaxare potrivit pentru sejururi de mai multe zile.

Un alt motiv pentru care Botoșaniul este căutat de turiștii din R. Moldova este moștenirea culturală legată de Mihai Eminescu. Județul face parte dintr-o rută culturală dedicată poetului național. Traseul este marcat inedit cu plăci de granit inscripționate cu strofe din „Luceafărul”, care ghidează vizitatorii prin locurile eminesciene din oraș.

Botoșaniul se remarcă și prin centrul său istoric bine conservat, unic în Moldova românească, cu peste 60 de clădiri istorice. Galeriile subterane care legau clădirile comerciale au început să fie readuse la lumină, unele fiind transformate în spații muzeale ce pun în valoare diversitatea etnică a orașului: români, armeni, evrei, ruși, lipoveni, romi, dar și alte comunități care au contribuit la dezvoltarea Botoșaniului.

Județul este supranumit și „județul geniilor”, fiind locul de naștere sau de formare al unor mari personalități ale culturii române, precum Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Ștefan Luchian, alături de alte câteva sute de figuri marcante.

Oferta turistică este completată de monumente religioase de mare valoare, precum Mănăstirea Popăuți, ctitorie a lui Ștefan cel Mare din 1496, biserici din vremea doamnei Elena Rareș, dar și Memorialul Ipotești, locul copilăriei lui Mihai Eminescu.

Tradițiile locale, meșteșugarii, ansamblurile folclorice și comunele cu patrimoniu cultural viu sporesc atractivitatea zonei.

„Botoșaniul este un loc primitor și atractiv pentru turiștii de peste Prut, iar interesul este în creștere”, a declarat Clementina Gheorghiță, reprezentant al Centrului Național de Informare Turistică Botoșani.

 Rețeaua celor 10 destinații de ecoturism

România dispune de o rețea unică de 10 destinații de ecoturism, răspândite în toate regiunile țării, un model care nu mai există în prezent la nivel european.

Din rețea fac parte: Țara Dornelor, Vânători-Neamț, Maramureșul Istoric, Pădurea Craiului, Țara Hațegului, Colinele Transilvaniei, Tușnad, Piatra Craiului, Mărginimea Sibiului și Delta Dunării.

Turiștii care aleg aceste destinații caută experiențe autentice, nu consum rapid.

Un exemplu relevant este Râșnovul, un punct de plecare ideal pentru vizitarea unor destinații consacrate precum Brașov, Bran sau Sinaia. Râșnovul este cunoscut și pentru Festivalul de Film și Istorie, organizat de 18 ani, un eveniment cultural de referință care, în 2025, va avea pentru prima dată o ediție și în Republica Moldova.

În urma unei colaborări cu localitatea Mereni, prima ediție a Festivalului de Film și Istorie din Moldova va avea loc în perioada 3–6 iulie, marcând un nou pas în consolidarea legăturilor culturale și turistice.

„Este o colaborare foarte frumoasă, care arată că ecoturismul nu se oprește la granițe, ci creează punți între comunități”, a declarat Mihai Dragomir, vicepreședinte al Asociației Rosenau Turism.

 Vin, tradiții și rute digitale pentru vizitatori 

Irina Odnostalko, director al Oficiului Turismului și Vinului din UTA Găgăuzia, a prezentat oferta turistică a regiunii, punând accent pe diversitatea atracțiilor și pe promovarea modernă, adaptată turiștilor din Republica Moldova și din străinătate. „Prezentăm întreaga Găgăuzie, cu rutele turistice – atât tipărite, cât și online”, a spus I. Odnostalko.

Unul dintre principalele atuuri ale Găgăuziei îl reprezintă vinăriile locale. Printre acestea se numără Vinul de Comrat, vinăria de familie Caragani din Vulcănești, vinăria din Cazaclia, cea din Tomai, precum și mai multe vinării mici din Ceadâr-Lunga, Hagichioi și Comrat, inclusiv vinării de tip „vintage”.

Pe lângă turismul vitivinicol, Găgăuzia oferă și experiențe culturale autentice. Un punct de atracție important este etnocomplexul găgăuz din satul Congaz, care pune în valoare tradițiile și modul de viață local. De asemenea, Muzeul Covorului din satul Gaidar atrage vizitatori interesați de patrimoniul meșteșugăresc al regiunii.

Brandul Cebotaru – tradițiile moldovenești, ridicate la rang de lux autentic

Brandul Cebotaru readuce în prim-plan valorile simple, dar esențiale ale tradiției moldovenești. Sub deviza că simplitatea este egală cu luxul, Crâșma Cebotaru promovează gustul autentic al mâncărurilor și băuturilor făcute „ca pe vremuri”.

„Ciolanul este pregătit exact așa cum îl făcea mămuca, iar țuica este curată, obținută picătură cu picătură, așa cum se lucra odinioară”, spune Mădălina Cebotaru, fondatoarea afacerii de familie. Conceptul crâșmei se bazează pe un stil simplu, dar rafinat, în care tradiția nu este reinterpretată, ci respectată cu strictețe.

Crâșma Cebotaru funcționează exclusiv pe bază de rezervare, promovând un stil sănătos de viață și respect pentru client. 

Un pilon central al brandului îl reprezintă băuturile spirtoase realizate din fructe cultivate chiar de familia Cebotaru. Acestea sunt 100% bio. Distilarea se face într-un cazan care funcționează pe lemn, iar întregul proces este unul natural, desfășurat manual. Țuica produsă de brandul Cebotaru este maturată timp de patru ani în butoi de stejar. De asemenea, pălinca de căpșuni este un produs apreciat pentru calitatea și finețea sa.

„Totul se face manual. Noi promovăm munca oamenilor, nu a utilajelor industriale”, subliniază fondatoarele. Crâșma Cebotaru păstrează gustul adevărat al tradițiilor moldovenești transmise din generație în generație.

 Clusterul zootehnic din Slobozia Mare

Domnica Căpățână este managerul Clusterului zootehnic „Bacii sudului” din Slobozia Mare, care promovează tradițiile locale, potențialul economic al zonei și valorifică tradițiile oieritului.

„Ne dorim să arătăm cum se păstrau obiceiurile pe vremuri, așa cum le-am moștenit de la bunicii noștri, și să fim mândri de ceea ce facem”, spune Domnica Căpățână.

Turiștii pot lua parte la experiențe autentice: sunt întâmpinați de localnici îmbrăcați în costume tradiționale, pot gusta din bucatele pregătite după rețete vechi și pot cunoaște viața satului așa cum este ea, simplă și sinceră. „Slobozia Mare, un întreg ansamblu de experiențe, este un sat viu, care are ce arăta și ce oferi”, subliniază reprezentanta clusterului.   

Autor: Silvia Strătilă 

Articol publicat în revista NATURA, nr. 408

Susține Natura.md: Devino Patron!