La Sângerei - o viață de calitate, ca în România, ca în Europa

Arcadie Covaliov este originar din Ungheni, absolvent al școlii nr. 1 (astăzi Liceul „Mihai Eminescu” Ungheni), licențiat al Facultății de Medicină USMF „Nicolae Testemițanu”, 1988, medic dermatolog-venerolog de profesie. Studiile universitare, care i-au dat o bună pregătire ca să-și aleagă viitoarea specialitate, atitudinea serioasă pentru ele, dragostea pentru domeniul ales, dorința mamei Larisa să-și vadă fiul un medic consacrat – toate aceste eforturi, în timp, au încununat, mai mult de două decenii, munca consacrată sănătății multor pacienți, în spitalul din Ungheni. Viața de familie, însă, l-a chemat la Sângerei. Probabil, soția, Tatiana Mușat, neam de mușatini, a fost motivul real să vină la Sângerei și să facă din urbea de la nordul Moldovei un centru european în miniatură. I-a lăsat drept testament profesia fiicei sale Iana-Maria, astăzi dermatolog-venerolog, iar din 2015, politica l-a inclus în lista persoanelor capabile să se dedice cauzei, crezului, idealului pentru cetățeni. Medicul Arcadie Covaliov a devenit primarul orașului Sângerei.     

Un primar printre oameni 

Vocea oricărui edil trebuie auzită, iar faptele să fie la vedere. Mânată de această curiozitate să-l cunosc pe un primar, la al doilea mandat, înscris în lista celor care au venit la tribună să spună și să facă ceva concret pentru comunitate, m-au convins comportamentul și gesturile primarului: femeile răspundeau cu un zâmbet cochet la salutul primarului; bărbații, după o strângere de mână, ridicau două degete la tâmplă, improvizând un gest de onor milităresc; primarul, din politețe, saluta oamenii cu „salut, șefu^,”; copiii, lăsau mingea în teren și se apropiau de primar să bată palma tot cu „șefu^,”, să li se ciufulească bretonul – acest salut fiind chiar ceva firesc pentru ei. Am întâlnit în stradă mulți trecători, care și-au exprimat bucuria atunci când primarul le spunea că despre orășelul lor se va scrie în revista NATURA. 

Sunt câteva din episoadele de o zi, remarcate de un reporter despre o localitate considerată Centrul Europei, iar simbolul din fața primăriei, sigla cu însemn că suntem așezați de secole pe acest bătrân continent, atrage privirea călătorilor, a localnicilor mai puțin, pentru că ei au răspuns demult la acest apel.     

Multe din faptele echipei primarului sunt vorbitoare, pentru că și dorința orășenilor urbei Sângerei este ca viața lor să fie „ca afară”, dacă se poate, peste nu știu câți ani, să se înscrie în lista metropolelor de pe plaiuri mioritice. Sloganul cu care începe echipa ziua de muncă „un pas spre om” este susținut prin fapte, asta după ce primarul de Sângerei a avut următorul dialog cu cineva din localnici. 

Cu doi ani în urmă, auzit de o doamnă spunând că orașul pe care-l conduce și-l dorește să fie un centru de românism integrat în Europa, femeia i-a reproșat: 

• Cum se poate ca în centrul Europei să fie gropi? 

Răspunsul primarului a fost prompt: 

• Gropi se găsesc oriunde, important ca ele să nu fie în capul nostru.     

„Covaliov, uită-te în oglindă, ce ai făcut tu azi pentru cetățeni?”      

Pe un perete, chiar la intrare în incinta primăriei, se află fotografiile oamenilor iluștri, care au lăsat fapte bune atunci când funcția le-a permis. Primarul are doar impresii frumoase despre acești oameni. Ei sunt cetățeni de onoare ai orașului Sângerei, născuți în aceste locuri: academicienii Gheorghe Țîbîrnă și Gheorghe Duca, poetul Ion Hadârcă și actorul Petru Hadârcă, artistul Mihai Dolgan ș.a. Meritul, ca să fie numiți cetățeni de onoare și cei care doar au traversat orașul în scopuri nobile, este că au făcut multe pentru orășel, chiar dacă nu sunt băștinași. De exemplu, Ovidiu Marius din Ardud a dăruit orășelului bustul lui Ștefan cel Mare, amplasat în scuarul primăriei. Și numele italianului Alberto Dondi este pus în rândul personalităților, meritul său fiind enorm de important pentru comunitatea din Sângerei. Datorită implicării companiei ÎCS „Nord Gaz-Sângerei” sunt distribuite și furnizate gazele naturale în Sângerei.    

Se pare că privirile din fotografii ale acestor oameni sunt ațintite spre cei ce trec în fiecare zi pe coridoarele instituției, îndreptându-se spre birourile lor, de la care localnicii au multe așteptări. Probleme sunt oricând și oriunde te-ai afla – zeci și sute, dar ele pot fi rezolvate. Soluții la ele se pot găsi, mai ușor este atunci când echipei îi pasă și găsește modalități de rezolvare. Edilul are încredere în membrii ei – în contabili, arhitect, inginer etc. și mai știe că problemele se pot rezolva atunci când primăria are bani să investească, iar funcționarii, puși în slujba cetățeanului, știu să răspundă cu DA la NU sau invers. Curajul de a avea părerea proprie și caracter își găsește loc, la sfârșitul fiecărei zile, în întrebarea: „Covaliov, uită-te în oglindă și spune ce ai făcut tu azi pentru cetățeni?”         

Miracolele sunt oamenii mulțumiți     

 Multe din problemele nerezolvate în orășelul Sângerei au devenit proiectele secolului sau ale vieții, care stau pe agenda primăriei. Drumuri, iluminare, canalizare – sunt câteva din aspirațiile celor peste 10 mii de locuitori, iar realizarea lor depinde de conducători. Primarul, medic fiind, știe ce are de făcut. Trebuie să rezolve problema cu stația de epurare, fiindcă nu se mai poate ca, de atâția ani încoace, toată fiziologia să se reverse în râul Ciuluc ori să crezi că o viață sănătoasă poate fi atunci când la deal e toaleta, iar la vale e fântâna. În 2014, stația trebuia să fie terminată. Predecesorii edilului au investit milioane, dar lucrul nu a fost dus la bun sfârșit, lăsând primăriei datorii. A. Covaliov a găsit 18 milioane pentru terminarea lucrării. Vara aceasta, tractoarele au lucrat și, după un deceniu, la Sângerei apa în Ciuluc va curge limpede, iar locuitorilor le va rămâne mai puțin loc pentru nemulțumiri. Compania „Traidenis”, care face această lucrare, are oameni serioși așa cum sunt Vasile Herdic, lituanianul Dzintaras, la a căror întâlnire cu noi nu și-au exprimat decât un zâmbet de serviciu, interesați fiind mai puțin de vizita noastră, ci mai mult încrezători în lucrul ce urmează să fie realizat. Locuitorii din Sângerei au învățat bine lecția de istorie: dacă râul e murdar, oamenii sunt la fel. Ei s-au așezat în jurul apelor curate, spune primarul. Așa a apărut viața pe pământ. Așadar, lucrul și grija ce urmează sunt, ca pe Ciuluc, să curgă apă curată.

 Se vor mai găsi alte milioane și pentru rețeaua de canalizare a orașului. Credința în miracole divine îi șoptește primarului că va reuși cu cele două proiecte: construcția drumului – proiectul secolului, iar canalizarea – proiectul vieții. Se pare că acel miracol l-a găsit și va construi rețeaua de apeduct. Prin proiectul „Satul European” se vor aloca 11 milioane și se vor construi 10 km de apeduct. Următoarea problemă este ca drumurile pietonale în oraș să fie bune, ca oamenii să nu mai aibă grija și disconfortul ca să-și scoată galoșii la intrare în oraș.         

Alte milioane pentru a evacua din cap și din realitatea vieții sintagma „totul e problemă”        

 Din 2019 au trecut șase ani, timp în care un gospodar adevărat poate evita pe toate căile orice situație problematică. Atunci orașul era „totul o problemă”, adică erau probleme sub toate aspectele – canalizare, drumuri, iluminare, apă potabilă etc. „N-aveam” trebuia înlăturat dacă banii din primărie erau gestionați rațional. Medicul Covaliov îi spunea lui Covaliov, primarul, că o viață sănătoasă se câștigă fiziologic și datorită promovării valorilor spirituale – castitate, fidelitate – două pietre fundamentale pentru o familie frumoasă; gospodarul Covaliov îi șoptea aceluiași primar că banii publici sunt ai oamenilor și ei trebuie administrați într-o infrastructură corectă. A înțeles că trebuie să atragă bani de la centru, guvern sau din proiecte. Doi frați deștepți, Igor și Constantin Curcă, au reușit să revitalizeze orașul, câștigând proiecte pentru Sângerei prin programe cu polonezii, cu Agenția Regională de Dezvoltare Nord. Un câștig de 16,5 mln de lei a mers pentru amenajarea curților, a stadionului, a parcului pentru copii, la construirea foișoarelor în curtea grădinițelor. 

Când s-a hotărât amenajarea la Scuarul Unirii, construcția a început de la periferie, așa încât vizitatorii să nu aibă nevoie să poarte cu ei încălțăminte de schimb (galoșii erau doar o amintire). Alte 16 mln de lei au fost direcționate la amenajarea orașului, unde au fost incluse o stradă pietonală, un parc pentru copii, 2 rezervoare a câte 250 m3. Au mai fost construite alte 2 rezervoare de inox ca localnicii să aibă apă curată ca din izvor. Se vor cheltui 7 mln pentru 17-18 km de apeduct așa încât locuitorii vor fi conectați la apă potabilă din râul Nistru. Se construiesc 4 km de trotuar, destinat pistei pentru bicicliști, și se vor cheltui 2.3 mln euro. Tot ce se face este pentru bunăstarea oamenilor. Proiecte sunt multe, dorința de a le realiza este la fel. Din venele sângerenenilor nu mai picură sânge în lupte pentru apărarea hotarelor, ci dorința să fortifice puterile pentru prosperarea orașului. Oamenii sunt minunați, îi laudă primarul, „cetățeanul este ideea națională. Centrul european, la care visează cu toții, începe de aici, de acasă - din implicarea și responsabilitatea fiecărui locuitor.” La Sângerei natalitatea crește, iar creșele, grădinițele sunt aduse în stare bună. Două drumuri vor avea un asfalt ca oglinda: cel care duce spre biserică și spre școală, iar altul ce va lega orășelul de satul Vrănești, care se dorește să fie un sat de vis.

Urmează un proiect gigantic la construcția unui parc industrial prin intermediul unei companii din Turcia. 

Echipa primăriei în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării lucrează la conceptul de creare a unei platforme industriale multifuncționale la intrarea în orașul Sângerei unde sunt construite deja două platforme cu o suprafață de aproximativ 6 ha.

Modelul vine de la cel cu funcție în stat    

Pe treptele primăriei, câțiva muncitori lucrau la reabilitarea fațadei. Locuitorii, însă, pentru rezolvarea problemelor găseau ușa deschisă prin spate. Toți sunt primiți, ascultați, fiindcă la Sângerei se merge pe un singur și sigur modus vivendi – cei care stau în scaune moi, trebuie să fie un model în toate, locuitorii trebuie să aibă încredere în ei, dacă nu există posibilitate să ajuți omul, măcar să-i oferi o îndrumare. 

Asemenea metode de lucru în orășelul din nordul Moldovei sunt reminiscențele unui trecut glorios, când în România Mare valorile erau respectate. Primarul de Sângerei iubește Țara, o vrea reîntregită, spune cu voce tare că este român, educă patriotismul și cetățenilor urbei. Dragostea de patrie este genetică. Dacă Dumnezeu ți-a pus această genă, cum să nu o păstrezi și să o valorifici? Numai omul rău, spune Covaliov, poate schimba gena. La Sângerei calea unității naționale este asfaltată de înaintașii unioniști, sinceri și fermi convinși în idei frumoase: Anton Crihan, Vasile Gafencu, Pan Halippa, Ion Ignatiuc ș.a. Pentru a construi o viață de calitate, spune și face edilul, înfrățirea cu Țara Mamă este soluția. Au reușit câte ceva, deocamdată, înfrățire cu localitățile Ardud, Dumbrăveni din România. Continuă schimb cultural prin parteneriate și proiecte ca să fie și la Sângerei ca în România, ca în Europa, o viață de calitate.         

Muzeul civilizației de pe strada Independenței      

La Sângerei funcționează unul dintre cele mai importante centre culturale din regiune – Muzeul de Istorie și Etnografie, o instituție care, deși relativ tânără, a reușit să adune un impresionant patrimoniu muzeal. Sub conducerea directorului Radu Marandiuc, muzeul a fost oficial înscris în registrul muzeal al Republicii Moldova în anul 2016, iar de atunci activitatea sa a cunoscut o dezvoltare remarcabilă.

Astăzi, colecțiile muzeului numără peste 5.000 de exponate, fiecare purtând o poveste din trecutul locului: de la artefacte arheologice și obiecte de uz gospodăresc tradițional, până la documente, fotografii și elemente vestimentare specifice zonei de nord a Moldovei.

Munca în spatele acestei reușite se datorează unei echipe pasionate și implicate. Anastasia Avramciuk și Veaceslav Bigbaev, colaboratori ai muzeului, își dedică zilnic timpul pentru conservarea, cercetarea și promovarea patrimoniului cultural local. 

Muzeul de la Sângerei dispune de cinci săli expoziționale, fiecare amenajată tematic, deschisă vizitatorilor. De la epoca preistorică până la perioada sovietică, publicul are ocazia să exploreze transformările istorice, sociale și culturale ale regiunii.

Muzeul are o bibliotecă, un laborator de restaurare a ceramicii. Recent, un grup de seniori s-au întrunit într-o activitate de modelare a diverselor obiecte, meșterite din argilă, dar și pentru necesitatea socializării.   

Biblioteca publică orășenească     

Până la bibliotecă drumul este scurt, oricum ai merge – cu mașina sau pe jos. Nu e vorba de distanță, ci de cine te însoțește (în cazul nostru – primarul Arcadie Covaliov ne povestește că și această instituție de cultură este una dintre cele mai importante din Sângerei). Directoarea bibliotecii Aliona Cibotari și bibliotecara Olga Goraș ne spun cu mândrie că cele peste 40 000 de cărți, donația făcută de poetul Ion Hadârcă, casa părintească a Domniei sale adună copiii din Sângerei în ateliere educaționale, cluburi de lectură, proiecții de film și activități creative. Dar biblioteca nu este doar pentru copii. Oameni de toate vârstele – liceeni, profesori, pensionari – trec pragul instituției pentru a căuta informație, liniște sau pur și simplu o pauză din cotidian. Accesul la internet, colecțiile digitale și ziarele zilnice completează oferta, făcând biblioteca relevantă și utilă în era tehnologiei.   

Autor: Silvia STRĂTILĂ     

Articol publicat în revista NATURA, nr. 403

Susține Natura.md: Devino Patron!