Mii de oameni au fost la Festivalul Pădurilor 2025

Cu fiecare copac plantat

 contribuim la un viitor mai verde și sănătos

Cea de-a doua ediție a Festivalului Pădurilor a avut loc pe 14 septembrie și a adunat mii de participanți la Reședința Prezidențială de la Condrița – un eveniment dedicat protejării naturii, promovării unui stil de viață sustenabil și implicării directe a cetățenilor în reîmpădurirea Moldovei.

Sub frunzișul codrilor, familii, tineri și copii au descoperit cum grija pentru mediu poate deveni o bucurie comună. Intrarea a fost gratuită, dar fiecare participant a avut ocazia să contribuie la campania „Un bilet = un puiet”, sprijinind direct plantarea unui copac.

Pentru a facilita accesul publicului, organizatorii au pus la dispoziție transport gratuit din Chișinău, din două puncte de plecare – Podul Telecentru (sub pod) și strada Alba Iulia 122, sectorul Buiucani. 

Un scop comun: împădurim Moldova

Festivalul s-a desfășurat în contextul unui obiectiv ambițios anunțat de Ministerul Mediului – împădurirea a peste 145.000 de hectare în următorul deceniu.

„Cu fiecare copac plantat contribuim la un viitor mai verde și mai sănătos pentru toți. Cu mai multe păduri, avem o țară mai sănătoasă. Mulțumim organizatorilor și tuturor celor care transformă grija pentru mediu într-o acțiune concretă”, a menționat Grigore Stratulat, secretar de stat la Ministerul Mediului.

Pentru Lilia Curchi, directoarea executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu, Festivalul Pădurilor nu este doar un eveniment, ci o mișcare care îi leagă pe oameni de locurile lor:
  „Toți copacii achiziționați prin bilete vor fi plantați în zona râulețului Molovațet, aproape de satele Suhuluceni, Coropceni și Ghermănești.”

Povestea acestor sate din raionul Telenești a emoționat vizitatorii. În urmă cu doi ani, localnicii din Suhuluceni, Coropceni și Ghermănești s-au mobilizat pentru a salva lacul care risca să sece. Totul a început cu un festival local - „Școală veche – timpuri noi”, unde peste 300 de oameni au adus moșteniri din casele lor, au gătit, au cântat și au vorbit despre respectul pentru natură. De atunci, comunitatea a obținut un prim proiect de reabilitare a lacului, iar acum urmează o nouă etapă: plantarea copacilor în zona râulețului Molovațet din suma adunată la Festivalul Pădurilor. 

Cătălina Molodoi, directoare de dezvoltare a AJMTEM, a precizat: „Pădurile nu sunt doar o resursă naturală – ele sunt scutul nostru împotriva schimbărilor climatice și casa a mii de specii. Orice acțiune care implică folosirea resurselor naturii trebuie să fie însoțită de responsabilitate și grijă.”

Natalia Tesler, reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe al Sloveniei, a subliniat că „responsabilitatea de a proteja natura ne aparține tuturor. Ne bucurăm să sprijinim acest eveniment dedicat pădurilor și mediului.”

Muzică și tradiții care unesc oamenii

Pe scena amplasată în fața reședinței prezidențiale de la Condrița, programul artistic a reunit ansambluri din toate colțurile Moldovei - de la „Buciumașii” din Vorniceni și „Moștenitorii” din Suhuluceni, la „Kolai Sesleri” din Comrat, „Prutenii” din Ungheni, „Dumbrava verde” din Strășeni și „Haiducii” din Ialoveni. Seara a fost închisă de „Ștefan Vodă” și „Ecou Arhaic”, cu vocea Mariei Onica, care au adus în fața publicului un folclor autentic.

Atmosfera a fost întreținută pe parcursul zilei de DJ Petru Vinari și Victor Hroost, iar unul dintre cele mai energice momente a fost recitalul lui Cristofor Aldea-Teodorovici, care a adus pe scena de la Condrița vibrațiile muzicii disco din anii ’70-’80.

Seara s-a încheiat cu mult așteptatul concert al lui Vali Boghean, care a reușit să transforme publicul într-un singur glas, pe acordurile piesei „Galbenă gutuie”.

Festivalul nu a însemnat doar muzică, ci și o întoarcere la tradiții. Locuitorii satelor Suhuluceni, Coropceni și Ghermănești din Telenești au adus un colț din festivalul lor „Școală veche – timpuri noi”, cu tot ce au moștenit mai prețios de la bunici, străbunici și chiar stră-străbunici: covoare, țoluri, fețe de pernă, covate, farfurii, broderii etc. Și, bineînțeles, au venit cu bunătățuri coapte chiar de ei — hulubași, plăcințele, cozonaci, sarmale.

Activități pentru toate vârstele 

Festivalul a oferit zeci de expoziții, ateliere și jocuri interactive. Copiii au putut urca în mașina de pompieri, au învățat cum se sting incendiile, au construit cuiburi pentru păsări și hoteluri pentru insecte, au pictat pe lemn și au descoperit lumea științei, s-au plimbat cu Alex Ivanov prin Codrii de la Reședința Prezidențială.

Tiroliană, perete de escaladare, slackline, jocuri vitejești și ateliere de creație - totul pentru copii. Au realizat felicitări din hârtie reciclată, ilustrate din lână colorată și chiar „biscuiți cu semințe” care dau viață florilor. 

În zona de expoziții, specialiștii de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat au arătat cum se măsoară calitatea aerului, viteza vântului și temperatura la soare și la umbră. Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor a expus plante obținute în vitro și bioregulatori naturali pentru fag și castan, iar AO „Renașterea Rurală” a prezentat colectoare solare și pereți din cânepă industrială – exemple de inovație prietenoasă cu mediul.

Cei pasionați de meșteșuguri au putut participa la ateliere de confecționarea fluierașelor din lemn, bijuterii artizanale din ceramică și demonstrații de țesut la război mic, împletire a papurei și pănușilor de porumb. În zona EcoLocal, vizitatorii au cumpărat produse locale – miere, plante aromatice, sosuri iuți, ardei proaspeți, ulei presat la rece și sucuri naturale.

Zona Art Labyrinth a fost un spațiu al inspirației și relaxării, unde cei care au vrut să se refugieze de agitația și gălăgia festivalului au putut să-și petreacă timpul în liniște, gustând din bucătăria vegetariană, participând la ateliere creative, practici corporale și meditații, bucurându-se de muzică live și întâlniri cu prieteni sau persoane cu aceleași valori.

Discuții tematice despre păduri, păsări, transport alternativ și eficiență energetică

La Festivalul Pădurilor au avut loc discuții și prezentări dedicate protecției mediului și viitorului pădurilor. Alexandru Sainsus de la Arboretum și expertul în biodiversitate Aurel Lozan au organizat o discuție despre „Pădurea viitorului: reziliență în fața schimbărilor climatice”.

„Rolul festivalului este simplu: promovarea a tot ce înseamnă păduri, produsele pădurii, serviciile pe care le oferă, aerul curat, lemnul, apa și toate bunurile și beneficiile pe care societatea le primește de la păduri. Pădurile fac parte din componenta esențială a mediului. Pădurea este un ecosistem valoros și contribuie foarte mult la stabilitatea unui mediu curat și sănătos. Având o pădure sănătoasă, vom avea și o societate sănătoasă”, a evidențiat expertul în biodiversitate, Aurel Lozan. 

Copiii și adulții au putut participa la atelierul „Păsările pădurii” coordonat de Silvia Ursul de la Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii. 

De asemenea, au fost organizate sesiuni de informare despre transportul alternativ, în special utilizarea bicicletei în oraș, coordonate de Alianța Biciclete Chișinău, precum și o discuție despre eficiența energetică și sursele de energie regenerabilă, susținute de Green City Lab.

„Am împărtășit soluții practice de eficiență energetică, arătând cum gesturile mici pot avea un impact mare asupra planetei. Quiz-urile interactive și exercițiile practice au transformat învățarea într-o experiență captivantă pentru toți participanții. Ne-a plăcut să vedem entuziasmul și curiozitatea oamenilor”, a spus Veronica Herța, directoarea Green City Lab. 

Oameni din toate colțurile țării s-au adunat pentru a susține natura și viitorul verde - impresiile vizitatorilor

După o zi plină de activități, muzică și iarmaroc, vizitatorii și participanții au împărtășit impresiile lor despre Festivalul Pădurilor, povestind ce i-a impresionat cel mai mult și cum li s-a părut experiența.

„Ce duminică frumoasă am avut la Festivalul Pădurilor 2025. Am fost parte a unui eveniment minunat, desfăşurat în cadrul pitoresc al reşedinței prezidențiale de la Condrița. Noi am adus în prim-plan soluțiile de compostare pentru casă, grădină şi comunități. Ne-am bucurat să vedem interesul oamenilor, să răspundem la întrebări şi să inspirăm paşi mici spre un mod de viață responsabil”, a povestit Ana Bradu, fondatoarea GreenPack Moldova, care a prezentat la festival căldărușe pentru compostarea resturilor alimentare.

Un vizitator a spus că „la festival poți simți pe propria piele ce înseamnă pădurea — un spațiu răcoros și viu”. El a recunoscut că, inițial, credea că evenimentul are legătură cu campania electorală, dar „după ce a discutat cu organizatorii, s-a convins că Festivalul Pădurilor nu are scopuri politice, ci promovează cu adevărat Programul Național de Împădurire”.

Pentru mulți, însă, festivalul a fost mai mult decât un eveniment ecologic — a fost o zi de conexiune, bucurie și inspirație. „Este emoționant să vezi cum oameni din toate colțurile țării se adună pentru a susține natura și viitorul verde al Republicii Moldova. Mulțumesc organizatorilor pentru această zi plină de energie bună și solidaritate! Mă simt recunoscătoare că am fost parte din acest eveniment dedicat mediului și implicării comunitare”, a spus Alina Cebotari, o vizitatoare a festivalului.

Aceeași atmosferă deschisă și prietenoasă a fost remarcată și de Maxim Badasca, care spune că a fost plăcut surprins de diversitatea activităților. „Atmosfera a fost foarte prietenoasă — multă lume, copii, familii, muzică bună și verdeață în jur. Mi-a plăcut că nu a fost doar distracție — chiar am aflat lucruri utile despre păduri și despre cum putem avea grijă de natură. Am participat la un atelier de reciclare și am urmărit demonstrații despre plantarea copacilor”, a povestit el.

Pentru o zi, Condrița a devenit locul unde muzica, natura și oamenii au respirat același aer de speranță. Festivalul Pădurilor 2025 a demonstrat că dragostea pentru mediu poate uni generații, comunități și instituții în jurul unui scop comun - acela de a împăduri Republica Moldova.

***

Festivalul Pădurilor a fost organizat de Ministerul Mediului, Oficiul Național de Implementare a Proiectelor de Mediu, în parteneriat cu Asociația Jurnaliștilor de Mediu/ Ecopresa, aparatul președintelui Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, organizații de mediu din RM, EcoLocal, Lafarge Moldova, cu suportul generos al Sloveniei.

Evenimentul face parte din Programul Național de Împădurire, sub egida Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, lansat în 2023. Este cea mai amplă acțiune de acest fel din istoria țării, care își propune împădurirea a cca 145 mii de ha în 10 ani, cu efortul comun al întregii țări - instituții ale statului, organizații neguvernamentale și toți oamenii cărora le pasă.  

Autor: Ludmila Hițuc 

Articol publicat în revista NATURA, nr. 404

Susține Natura.md: Devino Patron!