Devino Patron!

„Regele balului” de Lucreția Bârlădeanu

„Regele balului” de Lucreția Bârlădeanu

Cartea de pe noptieră    

Noua carte a Lucreției Bârlădeanu „Regele balului” întrunește calitățile unei captivante lucrări literare de ficțiune, fiind de fapt o scriere memorialistică, autobiografică despre destinele basarabenilor care au simțit pe propria piele consecințele tranzacțiilor geopolitice încheiate pe la spatele lor”, scrie Nicolae Negru.   

„Regele balului” de Lucreția Bârlădeanu este o proză despre iluziile și deziluziile vieții, despre trecerea timpului și fragilitatea gloriei omenești. Autoarea surprinde cu finețe stările sufletești ale personajelor, între melancolie, ironie și luciditate. Este o carte care nu caută să cucerească prin fast sau dramatism exagerat, ci prin adevăr - un adevăr simplu, crud, dar necesar. O carte care nu te zguduie ca o avalanșă, ci te strecoară încet, cu melancolie, într-o lume dispărută, dar care trăiește mai departe în sufletele celor care o poartă.

„Regele balului” nu este un roman obişnuit: e o naraţiune care îmbină ficţiunea cu memoria, viaţa personală a autoarei cu destinul unei întregi generaţii de basarabeni. Prin paginile sale, L. Bârlădeanu readuce la viaţă o familie marcată de turbulenţele istorice - de tranzacţii geopolitice, de schimbări abrupte, de rupturi invizibile ale sufletului. 

Autoarea însă nu caută eroismul spectaculos: umerii eroului ei sunt oameni „de rând” — cei care, fără să ceară aplauze, au păstrat demnitatea în faţa sorţii. Cum spune chiar Bârlădeanu, „nu este o carte despre eroi, nici despre trădători, ci despre omul de rând aflat sub povara istoriei” - omul care poate să-și salveze, dacă nu trupul, măcar spiritul și dorința de libertate. 

Pe măsură ce cititorul înaintează, imaginea se conturează nu doar ca o simplă istorie de familie, ci ca o frescă a unor timpuri tulburi, dar și a unor suflete care au rezistat - prin tăcere, speranță, iubire sau demnitate. „Regele balului” devine astfel o poveste despre rădăcini, răni ascunse, dar și despre capacitatea de a merge mai departe, de a păstra o identitate chiar când lumea se redefinește forțat.

Și poate tocmai de aceea „Regele balului” nu e doar o lectură - e o pledoarie pentru memorie, pentru demnitate, pentru cei care au purtat pe umeri povara istoriei și n-au cerut nimic în schimb. Pentru că adevărata eleganță nu stă în strălucirea luminilor, ci în greutatea sufletului ce a ieșit din încercări cu demnitate.     

Autor: Silvia Strătilă 

Articol publicat în revista NATURA, nr. 406 

 

Susține Natura.md: Devino Patron!